Leave a comment

Moartea angajatei Selgros Galați: cerem explicații oficiale companiei și ITM. Nu lăsăm cazul să fie uitat.

O femeie de 58 de ani a murit după ce i s-a făcut rău la serviciu, în magazinul Selgros din Galați. Familia acuză hărțuire, presiuni repetate din partea superiorilor și întârzierea apelului la 112. Iar acuzațiile nu vin doar din partea familiei: foști angajați au relatat, la rândul lor, comportamente abuzive ale șefilor.

La mai bine de o lună de la tragedie, întrebările esențiale rămân fără răspunsuri publice. Cine a decis ce sarcini trebuia să îndeplinească femeia, deși avea probleme cardiace? Ce s-a întâmplat în biroul directorului, înainte să i se facă rău? Cât a durat până când cineva a sunat la 112? Și ce au făcut între timp cei responsabili?

Redacția Hacking Work a transmis solicitări oficiale către conducerea Selgros România și ITM Galați; am cerut explicații despre circumstanțele decesului, acuzațiile de abuz, eventualele nereguli constatate și măsurile luate. Vrem să aflăm ce s-a întâmplat și ne dorim o anchetă transparentă. Vom urmări răspunsurile, vom continua documentarea și vom reveni cu informații. Nu vom tolera ca moartea unui om la muncă să devină încă o știre care provoacă indignare câteva zile, doar ca apoi să se piardă în uitare (sau sertare).

Microsoft arată ușa la 60.000 de angajați. Plecările sunt voluntare, dar concedierile rămân o opțiune.

Microsoft le oferă unor angajați din SUA, Canada, Marea Britanie și India posibilitatea de a pleca voluntar, cu un pachet financiar compensatoriu. Programul poate viza până la 60.000 de oameni, aproximativ un sfert din forța de muncă a companiei, dar nu este disponibil pentru toți. Angajații eligibili au timp până în prima săptămână din decembrie să decidă dacă acceptă oferta. Măsura vine în timp ce Microsoft investește zeci de miliarde de dolari în infrastructura pentru inteligență artificială și își reorganizează activitatea.

Pleci voluntar sau riști să fii concediat? Microsoft nu exclude reducerile forțate de personal dacă nevoile companiei o vor cere. În 2025, a eliminat peste 15.000 de posturi, iar în iulie și septembrie 2026 a mai renunțat la mii de angajați. Mesajul e însă limpede: cine vrea să plece are o cale mai ușoară, însă cine rămâne nu are garanția că va fi ferit de concedieri.

Tudor Galoș, fost „microsoftist”, critică ruptura dintre discursul corporatist și felul în care sunt tratați oamenii: „De la «our employees are our most important asset» la «valorezi mai puțin decât un ștecher, ia un senviș la plecare» este un drum lung.” Iar al nostru postase „la cald”: „Microsoft concediază 27% din firmă! Dacă e adevărat, acesta este începutul celui mai devastator cutremur în industria IT, cu urmări în toate sectoarele economiei moderne.” Tu ce crezi despre această mișcare?

Leave a comment

Compania românească în care iei BONUS dacă îți ajuți colegii.

Leviatan Group este un grup de companii de construcții cu capital 100% românesc. Ei au construit sediul Comandamentului NATO de la Sibiu, au modernizat baza aeriană de la Câmpia Turzii și acum proiectează viitorul terminal al aeroportului Otopeni.

Probabil când ai citit „firmă de construcții”, te-ai gândit la noroi, căști și excavatoare. Noi am intrat în birourile lor din București și am descoperit altceva: o companie în care lucrează împreună arhitecți, ingineri, oameni de șantier, programatori și specialiști în marketing. Ne-am bucurat să descoperim cultura lor organizațională. O echipă în care:

• Aproape jumătate din echipă sunt femei.

• Toți înțeleg că „doamna de la curățenie” e la fel de importantă ca oricine altcineva.

• O parte din bonusul fiecărui angajat vine din cât a contribuit la echipă. Dacă n-a lăsat pe nimeni în urmă. Dacă a sărit în ajutor, chiar dacă nu era treaba lui.

Dar n-a fost mereu așa. Acum trei ani, au măsurat cultura organizațională cu instrumente validate internațional (Human Synergistics și Gallup Q12) și au aflat că mulți oameni preferau să tacă. Exista o cultură a competiției și a perfecționismului, în care fiecare trăgea pentru el. Alina Podaru, cofondatoare și Chief People & Culture Officer, ne-a explicat foarte clar în acest episod cum s-a produs schimbarea și de ce azi, înainte de orice, caută la oamenii noi curiozitate și atitudinea potrivită.

Share

📜 Scurte și tari (I).

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) cere Ministerului Muncii să emită un ordin temporar care să permită reluarea angajărilor de muncitori străini, blocate după ce Curtea de Apel București a suspendat ordinul privind lista ocupațiilor deficitare. Măsura ar permite deblocarea dosarelor prin platforma WorkInRomania, fără să fie nevoie de așteptarea finalizării proceselor. Potrivit unui studiu al patronatului, blocajul a generat deja pierderi economice și venituri nerealizate estimate la 49,2 milioane de lei, iar peste 3.600 de muncitori riscă să nu-și poată regulariza șederea și dreptul de muncă până la 31 decembrie 2026.

Dacă situația nu se rezolvă până la finalul anului, pierderile ar putea ajunge la 94,6 milioane de lei, estimează organizația, incluzând venituri neîncasate de lucrători și taxe și contribuții care nu ar mai ajunge la bugetul statului. Blocajul afectează procedurile de angajare în construcții, agricultură, industrie, HoReCa și servicii. PIFM susține că un ordin cu aplicare temporară ar permite reluarea procedurilor până la soluționarea litigiilor, deși recunoaște că soluția propusă implică și riscuri juridice.

___

Amazon utilizează un sistem bazat pe inteligență artificială, numit Atlas, pentru a evalua riscul de sindicalizare în depozitele sale și a anticipa unde ar putea apărea inițiative sindicale, potrivit unor documente interne dezvăluite în cadrul unui conflict de muncă din Canada. Sistemul analizează sute de indicatori, inclusiv fluctuația de personal, incidentele de securitate, nemulțumirile angajaților și discuțiile de pe forumuri interne și Reddit. Documentele arată că semnarea de carduri sindicale, protestele și oprirea lucrului sunt clasificate drept evenimente cu risc ridicat. Amazon neagă că își supraveghează individual angajații și susține că sistemul analizează date agregate pentru a identifica locurile de muncă ce au nevoie de sprijin. Dezvăluirea ridică însă întrebări serioase: unde se termină analiza problemelor de la locul de muncă și unde începe monitorizarea angajaților care încearcă să-și apere drepturile colectiv?

___

Șeful Deloitte câștigă de 93 de ori mai mult decât un angajat obișnuit, după o mărire de 45%. Între timp, compania a concediat 1.000 de oameni. Richard Houston, șeful Deloitte pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, a încasat 7,1 milioane de lire sterline într-un an, cu 45% mai mult decât înainte. Asta înseamnă de 93 de ori salariul median al unui angajat Deloitte din Marea Britanie. În aceeași perioadă, compania a concediat aproximativ 1.000 de oameni, iar veniturile sale din Marea Britanie și Elveția au crescut cu doar 2%. Mai mult, Deloitte a redus cu 20% participațiile la profit acordate noilor parteneri. Pentru angajați, restructurarea înseamnă mai puține locuri de muncă. Pentru șeful regional, a însemnat milioane în plus.

___

Workshop gratuit pentru cei care vor să se angajeze în IT: ce competențe caută angajatorii în era AI? Digital Stack organizează, în cadrul programului Orange Digital Center, un workshop online despre recrutarea în IT, pe 9 și 11 noiembrie 2026, între 18:30 și 20:30. Participanții vor afla cum să se pregătească pentru interviuri, cum să-și evidențieze punctele forte și să-și demonstreze valoarea dincolo de cuvintele-cheie din CV și anii de experiență. În cea de-a doua sesiune, Ingrid Hannek, manager în recrutare și mentor în dezvoltarea carierei, va oferi perspectiva angajatorilor și exemple practice. Participarea este gratuită, cu înscriere AICI.

___

Angajații fabricilor din Pakistan leșină de căldură în timp ce brandurile globale promit condiții sigure de muncă. Temperaturile extreme, agravate de schimbările climatice, pun în pericol sănătatea muncitorilor din fabricile textile din Karachi, care produc inclusiv haine pentru Zara și Mango. O investigație Associated Press, publicată de The Independent, arată că angajații reclamă lipsa ventilației adecvate, a apei potabile reci și a pauzelor pentru recuperare. Mai mulți spun că au leșinat la muncă, iar absențele provocate de problemele de sănătate le reduc salariile. Deși există angajamente și reguli privind siguranța lucrătorilor, aplicarea lor rămâne deficitară. Brandurile susțin că își intensifică verificările și măsurile de prevenție, însă mărturiile muncitorilor arată distanța dintre promisiunile companiilor și realitatea din fabrici.

___

„Las’ că am vreme să mă gândesc la pensie” s-ar putea să te coste mult. Potrivit Comisiei Europene, pensia publică ar putea ajunge de la 43% din salariu în 2030 la 31% în 2070. Pe românește, cei care se pensionează peste câteva decenii ar putea trăi cu aproximativ o treime din salariu. De ce? Pentru că tot mai puțini oameni muncesc și tot mai mulți sunt pensionari. Azi sunt 8 pensionari la 10 salariați, iar raportul se va înrăutăți. Chiar și acum, în 2025, statul a acoperit din buget peste 52 de miliarde de lei diferența dintre contribuții și pensii. Toate astea le-am găsit expuse foarte frumos și logic în newsletterul economic „PE BUNE” al Luciei Cujbă, de la Explicativ. Mai sunt acolo și alte lucruri pe care merită să le știi.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Le interzici angajaților să folosească AI-ul? S-ar putea să obții exact efectul opus.

Politicile stricte de securitate cibernetică pot avea efectul opus celui dorit: în loc să renunțe la instrumentele AI neaprobate, angajații ajung să le folosească pe ascuns. Un studiu global realizat de KPMG în 2025 arată că 57% dintre angajați au ascuns folosirea AI la locul de muncă, iar 48% au oferit acestor instrumente acces la datele companiei.

În șase experimente cu peste 2.800 de participanți, cercetătorii au descoperit că atunci când le este interzisă folosirea AI-ului angajații simt că le este limitată libertatea și ajung să creadă că riscurile de securitate sunt exagerate. Mai mult, atunci când o interdicție este ridicată, aceștia pot interpreta schimbarea ca pe o dovadă că pericolul nu a fost niciodată atât de mare.

Ce pot face liderii diferit:

• să ofere alternative sigure și utile: instrumente AI aprobate, opțiuni adaptate nevoilor echipelor și flexibilitate în instruirile obligatorii.

• să explice riscurile, nu doar să impună restricții: angajații sunt mai predispuși să respecte regulile când înțeleg ce riscuri previn.

• să asculte nevoile echipelor: dacă oamenii aleg instrumente neautorizate pentru că alternativele aprobate sunt lente sau greu de folosit, soluția este îmbunătățirea acestora, nu doar înăsprirea regulilor.

• să comunice clar schimbările de politică: ridicarea unei interdicții nu înseamnă că toate riscurile au dispărut. Liderii trebuie să explice ce s-a schimbat și ce pericole rămân.

• să evalueze înțelegerea riscurilor: contează atât dacă angajații respectă politicile, cât și dacă le înțeleg și le consideră justificate.

🌶️ Sweet & spicy.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Nu orice dezvăluire te face un lider autentic.

Mult timp, liderii au fost încurajați să pară invulnerabili și să-și ascundă slăbiciunile. Astăzi, ne dorim lideri care vorbesc deschis despre experiențele lor și nu încearcă să pară perfecți. Totuși, un studiu bazat pe 10 experimente și peste 2.000 de participanți din Statele Unite și Marea Britanie arată că nu orice dezvăluire personală îi face pe lideri să pară mai autentici.

Cercetătorii au comparat trei tipuri de dezvăluiri: eșecuri personale, alegeri neobișnuite și decizii prin care liderii au profitat de alții. Rezultatele au arătat că liderii care au vorbit despre alegeri neobișnuite au fost percepuți ca fiind cu 21% mai autentici decât cei care au povestit despre eșecurile personale. În schimb, cei care au recunoscut că au luat decizii prin care i-au exploatat pe alții au fost evaluați cu 76% mai puțin autentici decât cei care au împărtășit alegeri neobișnuite. Oamenii tind să perceapă ca fiind mai autentice experiențele pe care liderii le-au ales în mod conștient, nu doar situațiile neplăcute prin care au trecut.

Ce pot face liderii care vor să fie mai deschiși? Să țină cont de impactul deciziilor lor asupra celorlalți și să nu se limiteze la a povesti despre eșecuri sau momente dificile. În plus, liderii cu experiență pot avea mai mult de câștigat de pe urma acestor dezvăluiri decât cei aflați la început de drum, iar faptul că un lider vorbește deschis despre experiențele sale nu înseamnă automat că va fi perceput ca fiind sincer.

📜 Scurte și tari (II).

Ministrul Muncii ne anunță că el și alți miniștri social-democrați europeni s-au hotărât: vor joburi mai bune. O declarație politică în nouă puncte, printre care „locuri de muncă sigure” sau „egalitate de remunerare între femei și bărbați”. Cele mai multe sunt niște truisme, despre care n-ai cum să nu te întrebi dacă nu cumva sunt o glumă. Cum adică, doar în 2026 și-au dat seama că trebuie drepturi egale pentru toți angajații?

___

Companiile riscă să respingă oameni valoroși pentru că nu se descurcă la interviuri, mai ales dacă sunt neurodivergenți. Un studiu publicat în 2025 de Autism Voice și MKOR arată că 65% dintre companiile participante din România nu aveau o abordare formală a neurodiversității. În loc să se bazeze excesiv pe prima impresie, spontaneitatea răspunsurilor sau contactul vizual, angajatorii ar putea evalua competențele prin exerciții practice, interviuri structurate și criterii clare. Citește articolul scris de Nicoleta Orlea pe blogul nostru și află cum putem face recrutarea mai corectă, fără să confundăm abilitățile sociale cu cele profesionale.

___

Barclays, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Marea Britanie, va concedia 5.000 de oameni până la finalul anului. Aproximativ 1.000 de angajați și-au pierdut deja locurile de muncă, iar alte 4.000 de posturi urmează să dispară. În paralel, banca extinde folosirea inteligenței artificiale: peste 16.000 de angajați folosesc deja asistentul Claude pentru a căuta informații și a redacta documente, iar AI-ul ajută și la procesarea a aproximativ 120.000 de e-mailuri pe zi. Banca nu a precizat câte dintre concedieri sunt legate direct de automatizare.

Banca estimează că măsurile de eficientizare îi vor aduce economii suplimentare de 1,3 miliarde de euro în 2027. Mai mult, Barclays nu este singura instituție financiară care reduce numărul angajaților în timp ce investește în AI: și HSBC, Standard Chartered și Danske Bank au anunțat sau au semnalat că vor lua astfel de măsuri.

___

Profesorii, medicii și specialiștii IT sunt printre profesiile deficitare în Uniunea Europeană, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a lansat o bază de date ce compară dezechilibrele de competențe și lipsurile de personal din diferite țări. Deficitul persistă atât în profesiile care cer calificări înalte, cât și în domeniile în care condițiile de muncă îngreunează recrutarea și păstrarea angajaților. OCDE susține că soluțiile țin de dezvoltarea competențelor, învățarea pe tot parcursul vieții și recalificare, astfel încât oamenii să se poată adapta la schimbările tehnologice și demografice, iar angajatorii să găsească personalul de care au nevoie.

___

Sănătatea angajează, administrația publică și finanțele pierd locuri de muncă în SUA. Între septembrie 2025 și septembrie 2026, sectorul medical a câștigat 371.800 de locuri de muncă, iar asistența socială, alte 148.600, potrivit datelor preliminare ale Biroului de Statistică a Muncii din SUA. La polul opus, administrația publică a pierdut 216.000 de posturi, sectorul informației, 120.000, iar activitățile financiare, 107.000. În timp ce îmbătrânirea populației alimentează cererea de servicii medicale și de îngrijire, reducerile din sectorul public și din industriile tradiționale de birou arată că oportunitățile de angajare se mută diferit de la un domeniu la altul.

___

Doctor la Princeton, citat de comitetul Nobel și tot nu-și găsește job de 2 ani. WSJ relatează povestea lui Jack Weis, un tip de 30 de ani, doctor în inginerie chimică, a cărui cercetare despre formarea gheții a fost citată de comitetul Nobel când a acordat premiul pentru fizică în 2024. În ultimii doi ani a aplicat la peste 2.300 de joburi și încă nu are unul stabil. Ce vrea să arate WSJ prin această poveste este că piața muncii din SUA e „înghețată“: cine are un job nu pleacă, firmele angajează puțin, iar cine caută rămâne blocat afară, deși șomajul oficial e mic. Iar asta-i afectează mai ales pe tinerii cu studii superioare. Jurnalista a ținut să precizeze că a ales povestea ca exemplu, nu ca dovadă că cei cu doctorate nu își mai găsesc de lucru (șomajul în rândul celor cu doctorat rămâne mic).

___

Olanda vrea să elimine 25.000 de posturi din administrația publică în următorii 10 ani, mizând pe inteligența artificială pentru a reduce costurile și a eficientiza activitatea statului. Planul presupune reducerea cu 15% a personalului guvernamental, însă angajații din poliție și apărare nu vor fi afectați de aceste tăieri. Secretarul de stat olandez Eric van der Burg a descris inițiativa drept o decizie dificilă. Autoritățile mizează pe AI pentru a prelua o parte dintre sarcinile îndeplinite în prezent de angajați.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

122 de pagini, 45 de „reforme”, zero „burnout”. Ce-ți promite Guvernul Niculescu legat de munca ta, pentru următorii doi ani?

Guvernul Niculescu a primit ieri votul de învestitură al Parlamentului. Noi am făcut ce facem atunci când cineva cere încredere: am citit contractul. 122 de pagini. „Reformă” și rudele ei apar de 45 de ori. „Burnout” sau „stres”, niciodată.

Programul pornește bine, de la situația deloc roz în care ne aflăm - am pierdut aproximativ 70.000 de joburi în ultimul an - doar că nu stabilește nicio țintă generală pentru câte vrea să creeze. Promite reforma Inspecției Muncii în 12 luni, însă nu spune cu câți inspectori o va face, într-un moment în care numărul lor e deja prea mic și-n care acuzațiile de corupție nu contenesc. Pentru AI găsim investiții, vouchere și planuri serioase de adopție. Despre oamenii ale căror joburi vor fi schimbate de AI, programul vine cu mult mai puține răspunsuri.

Sunt și lucruri concrete, susținute de date, ale căror rezultate le putem verifica: fonduri și obiective pentru reconversie, sprijin mai rapid când apar concedierile, programe pentru tineri și reguli noi pentru cei care lucrează prin platforme.

După 122 de pagini, însă, rămâne o fisură greu de ignorat: programul e mult mai precis când vorbește despre cum trebuie să funcționeze piața muncii decât atunci când ajunge la calitatea vieții oamenilor care muncesc în ea.

Am analizat programul bucată cu bucată și l-am tradus în singura întrebare care contează pentru noi: ce se schimbă, concret, pentru tine când te întorci luni dimineața la muncă?

Share

Statul nu reușește să angajeze suficienți programatori pe salarii de bugetari, așa că apelează la AI.

Centrul IT al Ministerului Finanțelor, care lucrează pentru ANAF și Vamă, cumpără acces la ChatGPT, Claude și Gemini. Are deja 50 de licențe pentru firme și vrea să mai cumpere câteva zeci, potrivit Profit.ro.

De ani buni, instituția se chinuie să atragă și să păstreze specialiști IT, pentru că nu le poate oferi salariile pe care le-ar câștiga în privat. Între timp, are de digitalizat sisteme importante ale ANAF, prin proiecte finanțate din PNRR. Acum, speră că AI-ul va ajuta angajații să lucreze mai repede, să automatizeze unele sarcini și să facă mai puține greșeli.

„Statul n-a putut plăti programatori români la nivel de piață ani la rând, așa că plătește licențe la trei companii americane de AI ca să umple golul”, punctează Mircea Șerdin, care atrage atenția și asupra unui alt risc: protecția datelor. Folosirea AI-ului poate ajuta instituția să compenseze lipsa de personal, dar contează ce tipuri de abonamente cumpără, ce setări sunt activate și ce se întâmplă cu informațiile introduse în aceste instrumente. În cazul unei instituții care gestionează sisteme fiscale, transparența privind aceste măsuri de protecție este esențială.

📜 Scurte și tari (I).

Betfair taie sute de joburi la Cluj. Colegii ajung să lupte între ei pentru cele rămase. Între 350 și 400 de posturi din diviziile operaționale ale Betfair Romania Development, parte din grupul Flutter Entertainment, ar urma să fie desființate în săptămânile următoare, potrivit unor informații care au ajuns la . Angajații au fost informați prin e-mail despre restructurări, iar compania le-ar fi prezentat două variante: plecare voluntară, cu salarii compensatorii, sau un proces de selecție internă, în care colegii rămași vor concura pentru posturile disponibile. Ședința online în care au fost anunțați a durat mai puțin de zece minute, fără posibilitatea de a pune întrebări.

Compania a comunicat oficial că restructurarea va afecta aproximativ 300 de angajați. Doru consideră că automatizarea și mutarea unor activități în Asia ar putea explica reducerile de personal, însă compania nu a prezentat public o justificare completă a deciziei. Situația ridică o întrebare incomodă: ce se întâmplă cu oamenii atunci când „optimizarea” unei companii înseamnă că trebuie să concureze cu propriii colegi ca să-și păstreze locul de muncă? Un fel de Hunger Games corporatist.

___

400.000 de bugetari au dat în judecată statul pentru salarii. Cei mai mulți au câștigat. Potrivit Înaltei Curți, 402.926 de oameni au cerut în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aproape toți (98%) sunt din sectorul public, majoritatea din învățământ. Din privat sunt doar circa 8.000. Peste 8 din 10 au câștigat deja (159.119 definitiv, 179.874 în primă instanță), iar 63.933 așteaptă.

Când sute de mii de oameni dau în judecată statul (și câștigă), e evident că sistemul de plată nu a fost creat corect de la început. Iar politicienii nici nu se grăbesc să-l repare: am mai scris despre cum am pierdut 770 de milioane de euro din PNRR pentru că n-au fost capabili să construiască o lege a salarizării unice agreată de sindicate. Cert e că programul de guvernare Niculescu vorbește pe scurt despre legea salarizării în interiorul unui capitol pe care l-au denumit „Un stat mai suplu și mai eficient”.

___

Și magistrații trebuie să primească 1 miliard de euro, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv un proces împotriva Guvernului. S-a ajuns aici pentru că judecători și procurori de același grad erau plătiți diferit, iar instanțele au dat dreptate reclamanților. Apoi, în 2023, salariile au fost majorate cu 25%, iar conducerea Înaltei Curți și cea a Parchetului General au aplicat majorarea retroactiv, din 2018, ca și cum ar fi primit mai mult încă de atunci. Procesul l-a deschis chiar Înalta Curte, iar recursul l-a judecat tot ea.

Pe scurt, niște angajați de la stat au dat în judecată Statul pentru niște greșeli făcute de niște angajați de la stat, procesul a fost judecat de alți angajați de la stat, iar de plătit, plătim noi. Ăsta ar putea fi lejer un episod din Black Mirror.

___

65 de aplicări pentru un singur job. În retail și IT, peste 90. În primele nouă luni din 2026, românii au trimis 10,4 milioane de aplicări pe eJobs, cu 27% mai multe decât anul trecut și cel mai mult din ultimii 10 ani. Joburile noi au fost și ele ușor mai puține ca anul trecut. Important de reținut, nu sunt 10 milioane de oameni, ci 10 milioane de aplicări, pentru că același om poate trimite zeci. Iar datele vin de la o singură platformă. Dar cu siguranță ne indică o tendință. Cei mai mulți aplicanți au între 25 și 35 de ani, iar cei cu cel mult 2 ani de experiență trimit cele mai multe aplicări.

___

86% dintre angajații români ar lua în calcul să plece de la o companie care nu este preocupată de starea lor de bine. În același timp, inteligența artificială, deși promite să simplifice munca, vine la pachet cu responsabilități suplimentare și mai puține interacțiuni cu colegii. Studiul Wellhub arată că investițiile în tehnologie nu sunt suficiente dacă nu sunt însoțite de măsuri care să protejeze starea de bine a angajaților. Companiile au nevoie de o distribuire echilibrată a sarcinilor, instruire, reguli clare privind utilizarea AI și sprijin adaptat nevoilor angajaților. Studiul mai arată că doar 37% dintre angajații români beneficiază de terapie sau consiliere, față de 48% la nivel global.

___

Sărăcia nu înseamnă că n-ai muncit suficient. Jurnalista și scriitoarea Miriam Davoudvandi, născută în București și crescută în Germania, vorbește într-un interviu publicat de Scena9 despre rușinea de a avea mai puțin și mitul că oricine poate reuși dacă muncește destul. În prima sa carte de non-ficțiune, devenită bestseller în Germania, ea povestește cum lipsa banilor i-a influențat copilăria și relația cu ceilalți. Miriam atrage atenția că poveștile de succes ignoră adesea avantajele, sprijinul și norocul din spatele reușitei și că sărăcia nu ar trebui privită ca un eșec personal, ci înțeleasă și prin inegalitățile sociale.

___

Cum va arăta viitorul muncii și al afacerilor românești? Vorbim despre asta la Forbes Romania Business Fest, hai cu noi! Pe 5 noiembrie, la Cluj-Napoca, antreprenori, lideri și specialiști din diverse industrii se întâlnesc pentru o zi de conversații despre inovație, tehnologie, wellbeing, economie și schimbările care ne vor influența viața și munca. Forbes Romania Business Fest aduce împreună patru scene tematice, iar Hacking Work este partener al evenimentului. Și pentru că viitorul muncii și al spiritului antreprenorial românesc ne privesc pe toți, avem și o provocare pentru tine: dacă ai putea schimba un singur lucru în România de mâine, ca oamenii să muncească mai bine și să trăiască mai frumos, ce ai schimba?

Răspunde până diseară (joi, 22 octombrie ora 20:00) la întrebarea simplă din concursul nostru și poți câștiga o invitație la eveniment. Poate următoarea idee bună pornește chiar de la tine.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

HR-ul nu poate repara de unul singur cultura unei companii.

Încrederea angajaților în departamentele de Resurse Umane este scăzută, iar responsabilitatea pentru această situație nu poate fi pusă doar pe umerii oamenilor din HR. Un sondaj realizat în SUA, Marea Britanie, Germania și Țările de Jos, inclus în raportul Leapsome 2026 Workforce Trends Report, arată că 81% dintre liderii HR cred că susțin interesele angajaților în deciziile de business, însă doar 54% dintre angajații fără funcții de conducere au încredere deplină în acest lucru.

Volumul de muncă, stilul de leadership, flexibilitatea și siguranța locului de muncă depind în mare măsură de deciziile conducerii. Astfel, starea de bine a angajaților trebuie să devină o responsabilitate asumată la nivel executiv, nu doar un obiectiv al departamentului HR.

Pentru ca acest lucru să se schimbe, companiile au nevoie de mecanisme prin care să asculte constant feedbackul angajaților și să ia în calcul impactul asupra oamenilor înainte de decizii precum restructurările, revenirea obligatorie la birou sau implementarea AI-ului. HR-ul poate coordona acest proces, poate identifica probleme recurente și poate sprijini managerii, dar conducerea trebuie să își asume rezultatele.

💡 Știați că: singurătatea și izolarea socială te-ar putea costa aproape 6 ani de viață.

Un studiu la care au participat peste 277.000 de adulți cu vârste între 40 și 69 de ani arată că singurătatea și izolarea socială sunt asociate cu mai puțini ani de viață fără probleme de sănătate fizică și mintală. Bărbații care se confruntă cu aceste situații pot avea cu 5,8 ani mai puțini fără tulburări mintale și cu 1,7 ani mai puțini fără boli fizice. În cazul femeilor, diferențele sunt de 3,7 ani, respectiv 2,4 ani. Deși sunt adesea confundate, singurătatea și izolarea socială nu înseamnă același lucru: poți avea oameni în jur și totuși să te simți singur, în timp ce izolarea socială înseamnă că ai puține legături și interacțiuni cu ceilalți.

Studiul a mai arătat că un stil de viață sănătos poate reduce unele dintre riscurile asociate izolării sociale, dar nu pare să aibă același efect asupra singurătății. Cu alte cuvinte, alimentația echilibrată și mișcarea ajută, dar nu rezolvă totul. Contează și să avem relații în care ne simțim conectați cu ceilalți. Cercetarea nu demonstrează că singurătatea provoacă direct boli cronice, însă arată cât de strâns este legată viața noastră socială de sănătate.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Cum și-a încurajat o companie cei 23.000 de angajați să vină cu idei noi.

În 2006, când Mostafa Terrab a preluat conducerea companiei marocane OCP, producătoare de îngrășăminte pe bază de fosfați, și-a propus să transforme o organizație birocratică într-una mai flexibilă și mai inovatoare. A încurajat angajații să-și dezvolte propriile idei în proiecte, indiferent de rolul lor. Inițiativa, numită Le Mouvement, a întâmpinat inițial rezistență din partea unor manageri, dar a devenit treptat un motor al transformării companiei.

Pentru ca libertatea de a experimenta să nu se transforme în dezordine, OCP a construit un sistem bazat pe câteva principii: un scop comun care să ghideze ideile, libertatea angajaților de a iniția proiecte, finanțarea treptată a celor promițătoare și protejarea echipelor de presiunea rezultatelor imediate. Eșecul unui proiect nu însemna sfârșitul carierei celui care l-a propus. Compania a investit și în infrastructură comună, cercetare și colaborare între departamente, astfel încât ideile să poată fi testate și dezvoltate cu ajutorul resurselor existente.

Rezultatul? Peste 10.000 dintre cei 23.000 de angajați au participat la Le Mouvement, iar zeci de proiecte se află în diferite etape de dezvoltare sau produc deja rezultate. Printre ele se numără inițiative care folosesc AI pentru a îmbunătăți agricultura și proiecte care dezvoltă soluții pe bază de alge marine sau analizează solul.

Ce ne luăm de aici? Ideea că inovarea nu trebuie să vină exclusiv de la conducere. Angajații au nevoie de libertate să experimenteze, de resurse pentru a-și testa ideile și de siguranța că un eșec nu vine la pachet cu repercusiuni.

📜 Scurte și tari (II).

Senatul a respins legea privind transparența salarială, dar decizia rămâne la Camera Deputaților. Directiva europeană trebuia transpusă în lege până pe 7 iunie 2026. România a depășit termenul, ca majoritatea statelor membre. Pe 14 octombrie, Senatul a respins proiectul de lege, dar acesta merge acum în Camera Deputaților pentru decizia finală.

___

UniCredit Foundation investește peste 16 milioane de euro în următorii trei ani pentru a sprijini educația tinerilor din Europa, prin parteneriate cu Teach For All și JA Europe. Programele vor ajunge și în România și vor pune accent pe pregătirea profesorilor, prevenirea abandonului școlar, orientarea în carieră și dezvoltarea competențelor antreprenoriale. În ultimii trei ani, inițiativele JA Europe susținute de fundație au ajuns la peste 390.000 de elevi, iar în România un proiect-pilot a contribuit la creșterea cu 24% a implicării școlare în rândul participanților. Pentru următoarea etapă, obiectivul este ca și mai mulți tineri să aibă acces la educație de calitate și la oportunități care să-i ajute să-și construiască viitorul.

___

Aproape 55% dintre angajații din România se simt obosiți sau suprasolicitați din cauza muncii zilnic sau de câteva ori pe săptămână, iar peste 16% spun că se simt frecvent epuizați sau aproape de burnout, arată un sondaj Genesis Property realizat pe 1.026 de respondenți. Principalele surse de stres sunt volumul mare de muncă (20,4%), incertitudinea economică (15,9%) și presiunea financiară personală (15,4%). Oboseala le afectează și dezvoltarea profesională: peste o treime spun că nu au suficient timp sau energie pentru a învăța și a evolua în carieră. În același timp, angajații își doresc birouri care să le ofere nu doar un loc de muncă, ci și condiții pentru concentrare, colaborare și echilibru între viața profesională și cea personală.

___

Netflix urmează să concedieze aproximativ 1.000 de angajați (6% din totalul de 16.000), în cea mai amplă rundă de disponibilizări de după 2022. Cele mai multe joburi eliminate vor fi din departamentele de produs, tehnologie, resurse umane și juridic. Pentru a-și diversifica veniturile, Netflix a investit în publicitate, transmisiuni în direct și jocuri video, dincolo de abonamentele care au consacrat platforma. În plus, compania a pierdut în fața Paramount-Skydance competiția pentru achiziția activelor de streaming și producție cinematografică ale Warner Bros. Discovery, tranzacție evaluată la 110 miliarde de dolari, finalizată recent de Paramount.

___

2.500 de euro pe lună ca să numeri pinguini în Antarctica. Oferta vine cu masa, cazarea și echipamentul incluse, dar și cu cinci luni departe de confortul cu care te-ai obișnuit. O fundație britanică recrutează oameni pentru baza istorică Port Lockroy, unde, pe lângă monitorizarea pinguinilor, angajații trebuie să primească turiști, să întrețină baza și să gestioneze un magazin de suveniruri și un oficiu poștal. Partea mai puțin instagramabilă? Nu există apă curentă, iar dușul poate deveni un lux săptămânal sau chiar mai rar, dacă vremea blochează aprovizionarea. Misiunea durează din noiembrie până în martie, iar confortul de acasă rămâne la mii de kilometri distanță.

___

Când AI-ul îți poate lua nu doar jobul, ci și bucuria de a face ceea ce iubești. Inteligența artificială începe să rezolve probleme matematice la care cei mai buni specialiști lucrează de zeci de ani, iar asta îi pune în fața unei întrebări dificile: ce mai înseamnă munca lor când mașinile pot ajunge primele la soluție? Într-un episod al podcastului The Daily, publicat de The New York Times, jurnalista Rachel Abrams discută cu Steven Strogatz, profesor de matematică la Universitatea Cornell, despre entuziasmul, teama și tristețea provocate de aceste progrese. Pentru Steven, miza nu e doar riscul de a-și pierde locul de muncă, ci și pierderea unei părți din sensul profesiei: bucuria de a descoperi, de a înțelege și de a rezolva probleme dificile. Iar dilema merge dincolo de matematică: dacă AI-ul poate face tot mai multe lucruri în locul nostru, cum ne mai definim valoarea?

Leave a comment

___

Burnoutul unui manager se poate propaga în întreaga echipă, prin preluarea sarcinilor pe care acesta nu le mai poate duce, creșterea tensiunilor și transformarea activităților obișnuite în urgențe. Dr. Mircea Andreica, psiholog MedLife, avertizează că „atunci când un lider este epuizat, întreaga echipă își pierde principala sursă de echilibru și siguranță psihologică”. Printre semnele care ar trebui să dea de gândit se numără nevoia managerului de a controla fiecare detaliu, amânarea discuțiilor individuale cu angajații și crearea unui sentiment constant de urgență. Pentru a preveni extinderea epuizării, specialiștii recomandă evaluarea nivelului propriu de energie înaintea deciziilor importante și respectarea vizibilă a pauzelor și a unui program de lucru rezonabil.

📖 Cartea câștigătoare.

Câte dintre lucrurile care îți aduc atenție azi vor mai conta peste zece ani? În Slow Marketing – Cum să construiești un brand care dăinuie în timp, Robert Katai propune o abordare a marketingului bazată pe încredere, consecvență și valoare pe termen lung. Pornind de la experiențe personale, exemple concrete și studii de caz, Robert explică de ce un brand solid nu se construiește alergând după fiecare trend sau algoritm, ci prin relații autentice cu oamenii și prin lucruri care rămân relevante mult timp după ce trece entuziasmul momentului.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Angajații români vor să învețe și să progreseze, dar îi doboară scumpirile și cultura prudenței din companii.

Românii sunt printre cei mai dornici din regiune să învețe lucruri noi la muncă și să folosească tehnologia, dar sunt limitați de mediul de lucru și de lipsa de oportunități. Concluzia vine din cel mai recent studiu global PwC, realizat pe 50.000 de angajați din 48 de țări (inclusiv 447 de respondenți din România). Concret, peste 60% dintre români spun că sunt gata pentru noi moduri de lucru, iar utilizarea inteligenței artificiale la job a urcat la 58%. Cu toate acestea, există un decalaj masiv față de viața personală, unde 85% folosesc deja AI.

În plus, banii au ajuns o problemă tot mai mare: Doar 23% dintre angajați mai rămân cu bani după ce își plătesc facturile, față de 39% anul trecut, iar 71% spun că scumpirile le afectează activitatea la job (în timp ce media în Europa Centrală și de Est este de 56%, iar cea globală de 62%).

Marea hibă a companiilor de la noi este că încă apreciază prudența mai mult decât ideile noi. Peste o treime dintre angajați spun că sunt lăudați doar dacă respectă orbește regulile, și doar 9% sunt răsplătiți dacă vin cu inovații sau folosesc eficient tehnologia. Ca să nu-și piardă oamenii buni, firmele trebuie să schimbe rapid foaia: să le dea timp să învețe, să le aprecieze inițiativa și să nu-i mai îngroape în sarcini.

Share

Parlamentul European cere reguli mai stricte pentru protejarea sănătății mintale a angajaților. Ce măsuri propune?

Parlamentul European cere Comisiei Europene să pregătească măsuri pentru prevenirea stresului profesional, a burnoutului și a altor probleme de sănătate provocate de muncă. Printre propuneri se numără evaluarea periodică a riscurilor psihosociale, combaterea hărțuirii și discriminării, protejarea dreptului la deconectare și sprijin pentru angajații care revin la serviciu după o absență cauzată de astfel de probleme. Schimbările majore din organizarea muncii, inclusiv introducerea sistemelor de monitorizare bazate pe tehnologie, ar trebui evaluate și din perspectiva impactului asupra sănătății angajaților.

Raportul a fost adoptat cu 413 voturi pentru, 210 împotrivă și 29 de abțineri. Măsurile reprezintă recomandări adresate Comisiei Europene, nu obligații deja intrate în vigoare. Comisia are la dispoziție trei luni pentru a răspunde solicitării și pentru a comunica ce pași intenționează să urmeze sau de ce refuză să propună o inițiativă legislativă în acest sens.

Harta de mai jos arată procentul angajaților din fiecare țară europeană care au trecut prin stres, depresie sau anxietate cauzate ori agravate de muncă în ultimele 12 luni, potrivit unui sondaj EU-OSHA din 2025. Media europeană este de 29%, în timp ce în România procentul este de 24%.

📜 Scurte și tari (I).

Porsche, celebrul producător german de mașini sport, are probleme și vrea să le rezolve cu mai puțini angajați și mașini mai scumpe. Compania plănuiește să renunțe la aproximativ 9.000 de posturi până în 2030 și să crească prețurile modelelor de top cu 20%. Motivul? Chinezii au devenit concurenți tot mai puternici, vânzările Porsche în China au scăzut, taxele vamale din SUA îi cresc costurile, iar tranziția la mașinile electrice nu a mers așa cum spera.

Acum, Porsche își schimbă strategia: în loc să vândă cât mai multe mașini, vrea să se concentreze pe modele mai scumpe și mai exclusiviste. Renunță și la o parte din ambițiile electrice și readuce în plan motoarele pe benzină. Miza e mare nu doar pentru Porsche, ci și pentru Volkswagen, compania-mamă care are nevoie de revenirea brandului sportiv pentru a-și redresa propriile rezultate.

___

Părinții care își cresc singuri copiii ar putea beneficia de cel puțin trei zile lucrătoare suplimentare de concediu de odihnă pe an, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat. În România sunt peste 400.000 de părinți care își cresc singuri copiii, iar pentru mulți dintre ei, să împace munca și responsabilitățile de acasă e o provocare zilnică. Un studiu realizat în rândul a peste 600 de părinți din familii monoparentale arată că unul din cinci nu are pe cine să se bazeze în caz de urgență. Proiectul se află în analiza comisiilor de specialitate, iar termenul pentru depunerea raportului a fost 14 octombrie. La ultima verificare, raportul nu fusese publicat, iar măsura nu este încă în vigoare.

___

Roboți umanoizi sunt testați într-un supermarket din Danemarca, unde învață să aprovizioneze rafturile, să verifice datele de expirare și să gestioneze ambalajele. Proiectul-pilot este dezvoltat de startupul danez Hive Robots, care folosește roboți produși de compania chineză Unitree. Deocamdată, aceștia sunt controlați de la distanță de oameni, care îi ajută să învețe sarcinile. Deși sunt mai lenți decât angajații și întâmpină dificultăți când manipulează produse fragile, obiectivul este să preia activitățile repetitive, astfel încât angajații să aibă mai mult timp pentru clienți. Dezvoltatorii speră ca roboții să poată lucra autonom pe timpul nopții până la începutul lui 2027.

___

Învață de la peste 30 de profesioniști din marketing, branding, comunicare și business cum să transformi ideile în strategii și rezultate concrete, la GrowthCon 2026, pe 21 și 22 octombrie, la Cluj. Printre speakeri se numără Cristian China-Birta, Sonia Nechifor, Roxana Hurducaș, Doru Șupeală, Alexandra Crăciun, Bogdan Teodor Iacob, Călin Crainic, Diana Catrina și Gabriel Augustini.

A doua zi este dedicată workshopurilor practice despre branding personal, storytelling, reclame Meta și strategii de marketing. Noutatea acestei ediții constă în formatul Business Hot Seat, unde zece branduri își vor prezenta provocările, iar patru specialiști vor analiza situațiile și vor propune soluții în direct. Conferința are loc la Grand Hotel Italia. Programul complet și informații despre bilete găsești pe growthcon.ro. Ne vedem acolo?

___

Unul din trei angajați spune că e aproape de burnout, iar 21% își caută deja alt job de teamă că-l pierde pe cel actual. Un sondaj eJobs România, realizat în septembrie pe 1.000 de angajați și 115 angajatori, arată că presiunea economică se simte tot mai mult la muncă: salarii înghețate, beneficii tăiate, volum mai mare de lucru și nesiguranță. 41,4% dintre angajatori spun că n-au putut majora salariile anul acesta, iar 33% dintre angajați declară că se confruntă cu un nivel ridicat de burnout. În același timp, pentru aproape 28% dintre angajați, un salariu cu 15% mai mare ar fi un motiv să încerce să negocieze cu actualul angajator sau să plece imediat. Nu-i de mirare că, între ce își doresc oamenii și ce își permit companiile, stabilitatea jobului a devenit esențială.

___

Șeful Indeed: Dacă 1.000 de candidați calificați nu-și găsesc un job, ceva nu funcționează. Hisayuki Idekoba, CEO-ul platformei de recrutare Indeed, atrage atenția asupra unui blocaj pe piața muncii: companiile primesc sute sau mii de CV-uri, dar nu reușesc să găsească oamenii potriviți, în timp ce candidații trimit zeci de aplicații fără să primească răspuns. Situația e complicată de folosirea inteligenței artificiale: candidații o folosesc ca să trimită mai multe CV-uri, inclusiv pentru joburi nepotrivite, iar recrutorii se confruntă cu aplicații generate automat și profiluri false.

Între 2022 și 2025, numărul candidaturilor pentru fiecare job a crescut cu 111%, în timp ce numărul recrutorilor a scăzut cu 56%, potrivit datelor companiei Greenhouse. Cu alte cuvinte, mai multe CV-uri ajung la mai puțini recrutori, iar procesul de angajare devine mai greu atât pentru candidați, cât și pentru angajatori. Datele sunt din SUA, dar fenomenul este familiar și pe meleagurile noastre.

___

Alex Karp, CEO-ul Palantir, susține că două categorii de oameni vor avea un avantaj profesional în era AI: cei cu pregătire în meserii tehnice și persoanele neurodivergente, pe care le consideră capabile să gândească diferit și să creeze lucruri originale. Karp avertizează și că AI-ul va afecta locurile de muncă din domeniul științelor umaniste. Totuși, predicțiile sale trebuie privite critic: succesul profesional nu poate fi redus la două categorii, iar perspectiva lui nu reprezintă, în sine, un consens despre viitorul muncii.

Alți lideri din tehnologie susțin că abilitățile umane vor conta în continuare. Jaime Teevan, cercetătoare-șefă la Microsoft, evidențiază gândirea critică, adaptabilitatea și capacitatea de a pune întrebări, în timp ce Daniela Amodei, cofondatoarea Anthropic, consideră că empatia, comunicarea și inteligența emoțională vor deveni și mai importante.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Rezistență vs. adaptare sănătoasă: unde tragem linia?

Adesea confundăm rezistența cu puterea, dintr-o moștenire culturală care glorifică efortul extrem și sacrificiul de sine. Am fost învățați că „a fi puternic” înseamnă să strângi din dinți, să înduri presiunea fără să te plângi și să mergi mai departe indiferent de costurile emoționale sau fizice. Aceasta este însă rezistența rigidă (sau stoicismul toxic), o stare de încremenire în care consumăm resursele interne pentru a menține o stare disfuncțională.

Spre deosebire de această rezistență pasivă, adaptarea sănătoasă este un proces dinamic, conștient și profund activ. A te adapta nu înseamnă să te resemnezi și să tolerezi un mediu nociv, ci să ai capacitatea de a evalua realist situația, de a accepta schimbarea și de a acționa flexibil.

„Reziliența nu înseamnă cât de mult poți rezista la suferință, ci cât de bine știi să te reîncarci. Spre deosebire de rezistența stoică, adaptarea reală necesită spațiul de a opri uzura și de a ajusta direcția”, spune Shawn Achor, cercetător în psihologie la Harvard și autor al lucrării The Happiness Advantage.

Dacă rezistența rigidă te obligă să te spargi ca sticla sub presiune, adaptarea sănătoasă te învață să te îndoi flexibil ca trestia, protejându-ți integritatea mentală și resursele pe termen lung.

🌶️ Sweet & spicy.

Gayle, angajată la un magazin Walmart din Owensboro, Kentucky, a fost felicitată pentru 44 de ani în companie cu un buchet de flori și o postare pe Facebook, între timp ștearsă. Gestul a stârnit ironii și critici: unii au spus că, după atâtea decenii de muncă, florile sunt cam puțin. Walmart a ajuns unul dintre cei mai mari giganți ai lumii, dar gestul de recunoștință față de o angajată cu 44 de ani de vechime a ridicat o întrebare simplă: după o viață de muncă, un buchet de flori e suficient?

Leave a comment

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Un pahar de cafea cu gheață la interviu îți poate scădea șansele de angajare. Ce spune asta despre prejudecățile recrutorilor?

Un candidat vine la interviu cu o sticlă de apă, altul cu o cafea rece cumpărată pe drum. Deși au aceleași calificări, al doilea riscă să fie perceput drept prea relaxat sau nepregătit. Discuția a pornit de la un videoclip viral al unei recrutoare americane despre candidații din Generația Z și ridică o întrebare mai importantă decât regulile de etichetă: cât de des confundăm prima impresie cu adevărata competență? Cercetările citate de The Conversation arată că aspectul, prezentarea de sine și limbajul nonverbal influențează evaluările de la interviu mai mult decât prezic performanța ulterioară la job.

Ce-i de făcut? Dacă mergi la un interviu și vrei să eviți o impresie negativă, termină cafeaua înainte să intri. Dar, mai ales dacă recrutezi, nu confunda eticheta cu competența: pune tuturor candidaților aceleași întrebări și evaluează-i după criterii clare, relevante pentru job. O cafea cu gheață nu-ți spune dacă omul va fi bun sau nu pentru rolul postat de tine.

📜 Scurte și tari (II).

În Japonia, angajații mai în vârstă pot fi plătiți să stea degeaba. Unele companii din Japonia îi mută pe angajații mai în vârstă, considerați depășiți sau fără un rol clar, la birouri de lângă fereastră, unde primesc foarte puține sarcini, dar își păstrează salariile. Fenomenul se numește madogiwazoku și reflectă o cultură a angajării pe termen lung, în care companiile preferă să păstreze oamenii în loc să-i concedieze. Un sondaj realizat în rândul a 300 de angajați japonezi cu vârste între 20 și 39 de ani arată că 49,2% spun că în compania lor există astfel de colegi.

Practica are însă și costuri: colegii mai tineri reclamă impactul asupra moralului, volumul suplimentar de muncă și cheltuielile salariale. În timp ce în Occident companiile pun tot mai mult accent pe productivitate și reduc posturi în numele eficienței aduse de AI, modelul japonez ridică o întrebare incomodă: Ce responsabilitate are o companie față de angajații care au acumulat zeci de ani de experiență, dar ale căror competențe nu mai corespund nevoilor actuale?

Leave a comment

___

Cum își descoperă tinerii drumul profesional înainte de terminarea liceului? Programul „La TINEri este Puterea”, dezvoltat de Coca-Cola HBC România împreună cu Asociația The Social Incubator, îi ajută să-și identifice abilitățile, să-și dezvolte încrederea în sine și să ia decizii mai informate despre educație și carieră. Prin ateliere practice, cursuri online, grupuri de sprijin și sesiuni de networking, participanții își analizează punctele forte și descoperă ce competențe le pot fi utile pe piața muncii. Patru elevi povestesc cum i-a ajutat experiența să-și contureze planurile de viitor.

___

Aproape 40% dintre liderii din Statele Unite dorm insuficient mai mult de jumătate din săptămână, deși companiile investesc în aplicații de wellbeing și tot felul de gadgeturi pentru monitorizare. Problematică nu este doar oboseala în sine, ci faptul că liderii își afișează nopțile albe ca pe o dovadă de devotament, dar își ascund cu grijă epuizarea și scăderea randamentului a doua zi. Schimbarea nu vine din broșuri despre sănătate sau brățări inteligente, ci din comportamentul celor de la vârf. Când un manager trimite e-mailuri la trei dimineața și încurajează răspunsurile la ore târzii, el transmite ideea că sacrificarea somnului e un criteriu de performanță.

Pentru a ieși din acest cerc vicios, soluția constă, pentru început, într-un exercițiu de sinceritate. Liderii trebuie să privească atent în propria ograda: ce fel de semnale transmit prin e-mailurile trimise după program și cât de pregătiți sunt să observe epuizarea din ochii colegilor?

___

Cât te plătesc companiile ca să treci cu petrolierul printr-o zonă de război? Căpitanii navelor care traversează Strâmtoarea Hormuz pot câștiga 100.000 de dolari pe lună, plus un bonus de 50.000 de dolari pentru fiecare traversare. Nici marinarii obișnuiți nu pleacă cu mâna goală: dacă salariul lor pornește de la aproximativ 1.500 de dolari pe lună, pentru fiecare cursă prin strâmtoare pot primi de 4 până la 6 ori mai mult. Banii vin însă la pachet cu riscuri uriașe: navele sunt amenințate de atacuri iraniene cu rachete și drone. Companiile oferă aceste bonusuri pentru a convinge echipajele să continue transportul de petrol printr-una dintre cele mai periculoase rute maritime din lume.

___

Femeile sunt slab reprezentate în rolurile care influențează viitorul inteligenței artificiale, mai ales în pozițiile de conducere. Potrivit unui raport LinkedIn, în 27 de țări analizate, femeile ocupă doar 13% dintre funcțiile executive din companiile de AI. Acest dezechilibru contează și pentru că industria AI oferă unele dintre cele mai bine plătite oportunități profesionale.

Bărbații care lucrează în domeniul AI câștigă, în medie, cu 45.000 de dolari mai mult decât femeile. Accesul la aceste cariere poate fi îngreunat de rețelele profesionale dominate de bărbați, oportunitățile limitate de mentorat și programele de lucru solicitante, mai ales pentru femeile care revin din concediul de maternitate. Dacă femeile sunt excluse din dezvoltarea AI și din joburile din acest domeniu, diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește salariile și accesul la poziții de putere riscă să crească.

___

Piața muncii devine tot mai competitivă, iar trimiterea a sute de CV-uri nu-ți garantează un loc de muncă. În SUA, un anunț pentru un post remote de asistent executiv, plătit cu 150 de dolari pe oră, a atras peste 2.000 de candidaturi în doar câteva zile. Experții în carieră recomandă o abordare mai strategică: mai puține aplicații, dar personalizate, recomandări de la foști colegi și manageri și explorarea unor domenii conexe.

AI-ul poate ajuta la redactarea CV-urilor și la pregătirea pentru interviuri, dar candidații au nevoie și de dovezi concrete ale competențelor lor: un portofoliu, un proiect sau un exemplu de rezolvare a unei probleme relevante pentru rol. Recomandarea este să folosești AI-ul pentru a îmbunătăți calitatea căutării, nu doar pentru a trimite mai multe CV-uri.

___

Lumini, cameră, AI! Hollywoodul testează tot mai serios potențialul AI-ului. Hell Grind, un film de 95 de minute, a fost realizat de 15 oameni în mai puțin de trei săptămâni, cu un buget de 500.000 de dolari. Actorii și imaginile au fost generate integral cu inteligența artificială. McKinsey estimează că, până în 2030, AI-ul ar putea influența 20% din cheltuielile pentru conținut original de film și televiziune. Tehnologia poate reduce costurile și accelera producția, dar schimbă și munca artiștilor. Între timp, industria încearcă să stabilească reguli pentru folosirea AI și protejarea drepturilor actorilor.

🔎 Meserii sub lupă: „nasul oficial” al unui arhipelag, plătit cu 2.000 de euro pentru o săptămână de muncă.

O agenție de turism din Finlanda caută o persoană care să devină „nasul oficial” al arhipelagului Turku. Timp de cel mult șapte zile, în mai sau iunie 2027, candidatul selectat va explora insulele și va documenta mirosuri precum aerul sărat al Mării Baltice, acele de pin după ploaie sau fumul saunelor finlandeze. Pentru această activitate, va primi 2.000 de euro brut, plus bani pentru concediul de odihnă. Organizatorii asigură transportul și cazarea.

Nu sunt necesare studii de specialitate sau experiență în industria parfumurilor, dar candidații trebuie să aibă cel puțin 18 ani, un simț olfactiv bine dezvoltat și capacitatea de a descrie atractiv mirosurile. Jobul include și realizarea de fotografii și videoclipuri pentru promovarea turistică a regiunii, precum și redactarea unui raport. Înscrierea se face printr-un videoclip scurt, în care candidatul se prezintă și descrie mirosul unui obiect. Este obligatoriu și dreptul legal de a munci în Finlanda.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Leave a comment

Încă un om moare la serviciu, în România: o casieră de 58 de ani de la Selgros Galați a murit la scurt timp după o ceartă cu superiorii.

Femeia avea probleme cardiace, iar familia spune că, de aproximativ două luni, aceasta se plângea de abuzuri verbale și emoționale la locul de muncă. Potrivit familiei, femeia ar fi fost pusă să facă și munca de pe alt post, iar în ziua în care a murit ar fi fost ținută mai bine de o oră într-un birou al directorului magazinului. Familia susține și că ambulanța a fost chemată cu întârziere, după ce șefii ar fi încercat inițial să o trimită acasă cu mașina unui coleg. Toate aceste aspecte trebuie verificate de autorități, iar ancheta urmează să stabilească exact ce s-a întâmplat și dacă au fost respectate obligațiile angajatorului.

Cazul readuce în discuție presiunea la care sunt supuși oamenii la locul de muncă și responsabilitatea angajatorilor atunci când un angajat are probleme medicale cunoscute. Doru Șupeală cere conducerii Selgros explicații în legătură cu cele întâmplate: „Managementul Selgros Romania este obligat să prezinte explicații serioase pentru această tragedie și mai ales pentru modul inuman și iresponsabil în care au acționat șefii magazinului din Galați.” Dincolo de acuzații și de concluziile care vor trebui stabilite prin anchetă, întrebarea esențială este simplă: tragedia putea fi prevenită?

Dacia lansează un nou program de plecări voluntare. Ce sume primesc angajații care aleg să plece?

Automobile Dacia a lansat, din 5 octombrie, un nou program de plecări voluntare pentru angajații Dacia, Renault Technologie Roumanie și Renault Commercial Roumanie. Programul vizează posturi afectate de reorganizări, automatizare, digitalizare sau finalizarea unor proiecte.

Banii acordați la plecare diferă în funcție de vechime: de la 45.000 de lei net pentru cei cu până la 2 ani vechime, până la 210.000 de lei net pentru cei cu peste 16 ani vechime. În anumite situații de boală profesională sau accident de muncă soldat cu invaliditate, prima poate ajunge la 240.000 de lei net.

Înscrierile se fac până pe 20 octombrie, iar ultima zi de lucru este 30 octombrie. Măsura vine după reducerea ritmului de producție de la Mioveni. Potrivit liderului Sindicatului Autoturisme Dacia, Viorel Ungureanu, fabrica produce acum aproximativ 1.060 de mașini pe zi, cu circa 100 mai puține decât înainte de revizia generală.

Reamintim că în urmă cu câteva săptămâni, șeful Dacia, Mihai Bordeanu, a lansat un avertisment dur: marii constructori pot oricând să producă în altă parte dacă România continuă să piardă teren la capitolul competitivitate. Cu o industrie auto care asigură în jur de 200.000 de locuri de muncă și generează o felie uriașă din economie, politicienii noștri trebuie să se întrebe urgent ce pârghii au la dispoziție pentru a ține o astfel de companie acasă. Și să acționeze înainte să fie prea târziu.

Share

📜 Scurte și tari (I).

BMW vrea să folosească inteligența artificială pentru a reduce cu 20% numărul pozițiilor de management până la jumătatea lui 2027, ca parte a unui plan de reducere a costurilor și creștere a profitabilității. Producătorul auto german spune că AI va permite structuri de conducere mai mici, decizii mai rapide și o organizare mai eficientă. Măsura vine după ce BMW a anunțat în iulie un program de plecări voluntare care vizează aproximativ 8.000 de posturi din Germania, echivalentul a circa 5% din forța sa de muncă globală. Compania încearcă să-și redreseze marjele de profit, afectate inclusiv de scăderea vânzărilor din China și de concurența tot mai puternică a producătorilor locali.

___

Angajatorii vor fi obligați să desemneze cel puțin un salariat care să se ocupe de prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Aceste responsabilități ar urma să fie trecute și în fișa postului. Proiectul de modificare a Codului muncii a primit raport favorabil, cu amendamente, la Camera Deputaților. Ce ar însemna concret pentru angajatori și angajați? Avocat.net explică pe larg.

___

Când echipele nu lucrează bine împreună, clientul află primul. Vânzările promit ceva, operațiunile livrează altceva, iar suportul află ultimul. Fiecare departament își face treaba, și totuși clientul pleacă nemulțumit. Despre asta vorbește Ron Kaufman, desemnat de Global Gurus nr. 1 mondial în customer service, la Ron Kaufman Masterclass, eveniment organizat de Ascendis în parteneriat cu Uplifting Service. Cum construiești o cultură a excelenței în servicii, în care fiecare departament își tratează colegii ca pe clienți, iar clientul final simte diferența? Liderii vor lucra pe soluții pe care le pot aplica direct în propriile echipe.

Ron revine în România pentru a opta oară: Pe 28 octombrie la Cluj-Napoca, 2 noiembrie la București, și 4 noiembrie la Timișoara. Locurile sunt limitate în fiecare oraș, așa că rezervă de acum locuri pentru echipa ta.

___

Cine va avea avantaj în noua piață a muncii? Și ce trebuie să facem acum ca să nu rămânem în urmă? AI-ul schimbă joburile, salariile și regulile jocului dintre angajați și angajatori. Dar ce se schimbă, concret, pentru noi? vorbește în emisiunea „Viața și Banii”, moderată de Adrian Asoltanie, despre salarii, beneficii, AI și despre cum trebuie să se adapteze atât angajații, cât și angajatorii:

___

La Țibănești, județul Iași, oameni învață să lucreze cu fierul, lemnul, lutul și piatra pentru ca meseriile vechi să nu dispară. Proiectul „Batem fierul la conac” funcționează ca o școală-atelier în care localnicii și oameni veniți din alte țări învață direct de la meșteri tehnici tradiționale. Printre cei care predau aici sunt și fierari francezi de la Les Compagnons du Devoir et du Tour de France, o organizație cunoscută pentru formarea prin meserie și ucenicie. Proiectul a început în 2006, iar astăzi îi învață pe oameni nu doar să facă obiecte, ci și să repare case vechi și să ducă mai departe meserii de care patrimoniul are nevoie. Iar unele dintre obiectele făcute la Țibănești ajung până la Casa Regelui Charles III din Viscri.

___

9 din 10 adolescenți români folosesc AI cel puțin o dată pe lună pentru învățare sau activități creative. Pentru 56%, utilizarea pentru aceste scopuri este deja zilnică sau aproape zilnică. În același timp, cei mai mulți îl văd ca pe un instrument care îi ajută să învețe în propriul ritm, nu ca pe un înlocuitor al efortului propriu. Internetul are un rol similar: 59% dintre adolescenți urmăresc aproape zilnic conținut video, iar mulți spun că acesta îi ajută să înțeleagă mai bine subiecte pe care le întâlnesc la școală.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Nu toate ședințele pot fi un e-mail. De ce nu sunt atât de inutile pe cât credem.

Cei mai mulți dintre noi intrăm în ședințele de la serviciu pentru că trebuie, nu pentru că ne-am dori neapărat să fim acolo, însă s-ar putea să nu fie chiar atât de inutile pe cât ne imaginăm. Un studiu realizat pe peste 9.000 de angajați din Norvegia arată că acestea ocupă, în medie, 12% din timpul de lucru și reprezintă 14% din cheltuielile salariale ale companiilor.

Surpriza este că firmele cu salarii și venituri mai mari sunt și cele care investesc mai mult timp în ședințe. Cercetătorii au găsit, de asemenea, o legătură între frecvența întâlnirilor și creșterea salariilor, în special atunci când angajații aflați la început de carieră lucrează alături de colegi mai experimentați.

Asta nu înseamnă că orice ședință merită păstrată. O întâlnire fără agendă, cu prea mulți oameni sau care putea fi înlocuită cu un e-mail rămâne o pierdere de timp. Studiul sugerează însă că unele ședințe au un rol mai puțin vizibil: sunt și spații de învățare și transfer de know-how, în care angajații juniori învață direct de la cei cu experiență.

Cum facem din România o țară în care oamenii vor să rămână, să muncească și să construiască un viitor? Avem o problemă tot mai mare de încredere în instituții, în lideri și chiar în capacitatea noastră de a schimba lucrurile, iar consecințele se văd inclusiv în economie, în companii, în educație și în felul în care ne raportăm la muncă.

Între 22 și 24 octombrie, la Sinaia, Summitul Rethink România aduce la aceeași masă 150 de oameni din business, cercetare, administrație și societatea civilă, pentru discuții despre ce avem de făcut mai departe. Printre vorbitori se numără Adrian Stanciu, Sergiu Neguț, Dragoș Stanca, Mihnea Măruță, Dan Ștefan și Ilie Bolojan, iar pe agenda dezbaterilor sunt subiecte care ne privesc direct: competitivitatea economiei românești, educația, reforma administrației, încrederea în instituții și locul României în Europa.

Dacă ești antreprenor, manager, lider de echipă sau pur și simplu un om preocupat de direcția în care mergem, merită să fii parte din conversație. Mai ales că vei avea ocazia să discuți direct cu oameni care iau decizii și cu cei care încearcă să schimbe lucrurile din interior. Vezi programul și rezervă-ți locul aici. Biletul include participarea la toate evenimentele, dar și două nopți de cazare și mesele la Hotelul Internațional din Sinaia. Iar prin parteneriatul cu , avem și un beneficiu pe care-l poți folosi: primești 10% reducere la bilet, prin codul POZITIV2026.

💡 Știați că: Anthropic a invitat zeci de gânditori și teologi să discute despre „sufletul” lui Claude.

Compania a ținut luni la rând zeci de întâlniri private, relatează The New York Times, cu două întrebări pe masă: (1) Cum îi dai unui AI o busolă morală? și (2) Modelul Claude ar putea avea ceva asemănător unei conștiințe?

Cofondatorul Christopher Olah spune că nu știe dacă modelele sunt conștiente, dar dacă există șansa ca ele să sufere, e responsabil să eviți să le faci rău. Unii participanți au avut impresia că echipa se raportează la Claude aproape ca la o ființă. Papa Leon al XIV-lea (care are o diplomă de licență în matematică) respinge ideea că mașinile simt ceva, iar criticii spun că dezbaterea despre „drepturile” AI poate muta atenția de la responsabilitatea celor care îl construiesc.

Anthropic mai spune și că felul în care ne purtăm cu Claude ar putea influența modul în care el se poartă cu noi. Tu când i-ai zis ultima data un „te rog” sau un „mulțumesc” pentru raportul ăla pe care ți l-a făcut?

Leave a comment

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Oboseala de decizie: cum să-ți protejezi energia executivă.

Fiecare alegere consumă din aceeași resursă cognitivă limitată: energia executivă, gestionată de cortexul prefrontal. Când această resursă se epuizează, apare oboseala de decizie (decision fatigue). Creierul trece pe modul de economie și reacționează în două moduri: fie iei decizii grăbite și neinspirate doar ca să scapi de ele, fie le amâni la nesfârșit pentru că nu mai ai energie.

Oboseala de decizie distruge și siguranța psihologică la locul de muncă sau în familie: preluarea controlului de către creierul emoțional (când cortexul prefrontal este epuizat, devii mai defensiv, mai puțin tolerant și mai reactiv), blocarea vulnerabilității (un lider sau coleg extenuat își pierde capacitatea de ascultare activă și de empatie) și erodarea încrederii (incertitudinea și amânarea deciziilor la nivel de echipă cresc anxietatea colectivă).

Pentru a-ți păstra energia pentru deciziile de mare impact, elimină micro-deciziile inutile:

1. Automatizează rutinele zilnice (Low-Value Decisions): adoptă o garderobă capsulă, un meniu săptămânal presetat și o rutină fixă de dimineață.

2. Aplică Regula celor 2 blocuri decizionale: programează deciziile strategice în primele 2-3 ore ale zilei. Grupează sarcinile minore (batching) și răspunde la mesaje doar în intervale fixe.

3. Limitează opțiunile (Regula celor 3): nu compara mai mult de 3 opțiuni pentru o problemă. Analiza în exces duce la paralizie decizională.

4. Setează protocoale automate (If-Then Planning): predefinește reguli clare: „Dacă o sarcină durează sub 2 minute, o rezolv pe loc. Dacă nu se aliniează cu obiectivul trimestrial, răspunsul implicit este NU.”

Câtă terapie îi trebuie unui om ca să reziste într-un mediu care îl distruge?

Le spunem oamenilor să meargă la terapie, să-și pună limite și să aibă grijă de sănătatea lor mintală. Dar ce facem când un angajat spune că nu mai poate duce volumul de muncă, iar organizația îi oferă încă un workshop despre gestionarea stresului?

„Wellbeing-ul începe să evite problema când ceea ce spun oamenii nu mai produce nicio schimbare”, spune Andra Pintican. Iar problema merge mult dincolo de locul de muncă: încurajăm oamenii să ceară ajutor, dar apoi îi lăsăm să se descurce singuri între medici, psihologi, angajatori și instituții care nu reușesc să lucreze împreună.

Pe 21 octombrie, la București, Andra îi aduce pe reprezentanții acestor sisteme la aceeași masă, la Conferința Națională „Sănătatea mintală, infrastructură pentru performanță”. A construit evenimentul din barter, contribuții și solidaritate, ca să demonstreze că se poate face bine și fără bugete mari, astfel că participarea este gratuită, în limita a 200 de locuri.

Am vorbit cu Andra despre ce se întâmplă după ce un om își face curaj să spună că nu mai poate, despre responsabilitatea angajatorilor și despre cât de mult bine putem face când începem să ne ajutăm unii pe alții: citește aici articolul și află cum poți obține o invitație gratuită la conferință.

📜 Scurte și tari (II).

Patru din zece angajați români spun că munca le afectează sănătatea mintală, iar printre principalele probleme reclamate se numără lipsa recompenselor, comunicarea proastă și abuzurile la locul de muncă. Studiul citat de Digi24 arată și că unul din zece angajați spune că a fost abuzat verbal la serviciu, în timp ce mai mult de jumătate preferă să tacă atunci când au probleme cu șefii sau colegii, de teamă să nu aibă de suferit. Iar pentru mulți, stresul nu se termină odată cu programul de lucru. Sună cunoscut?

___

„Uneori oamenii nu încetează să performeze. Încetează mai întâi să mai facă ceva în plus.” Asta este una dintre concluziile unei cercetări realizate de Bela Gaspar, pentru disertația sa de Executive MBA la University of Buckingham, despre relația dintre conflictele de la locul de muncă și performanța angajaților. Studiul a analizat 147 de răspunsuri din mediul white-collar din România: 104 angajați și 43 de manageri.

Cercetarea arată un tipar interesant: oamenii continuă să-și facă bine treaba, dar devin mai puțin dispuși să vină cu idei, să se ofere voluntari sau să facă acel pas în plus. Fenomenul apare mai ales atunci când scad încrederea în recunoaștere, recompense sau sensul efortului și este mai vizibil în rândul angajaților mai tineri și al celor cu vechime mai mică.

___

„Am demisionat de la OpenAI deoarece cultura e stricată”. David Robinson este omul care a condus redactarea rapoartelor de siguranță ale OpenAI pentru 12 lansări majore, a demisionat și a explicat de ce într-un eseu din The Atlantic. Critica lui vizează modul de lucru al companiei: sprinturi perpetue, lansare după lansare, și metoda numită de OpenAI „iterative deployment”: lansezi, vezi ce merge prost, repari. Problema, spune el, e că așa apar eșecuri periodice, iar amploarea lor crește odată cu puterea sistemelor. El și colegii erau atât de prinși în sprint, mărturisește, încât rar apucau să se gândească la schimbări de fond, darămite să le facă.

Soluția pe care o vede Robinson: laboratoarele AI să lucreze ca o centrală nucleară sau un aeroport aglomerat, cu mai multe straturi de siguranță, astfel încât o greșeală să nu devină dezastru. OpenAI spune că își menține practicile și că e suficient de atentă.

___

Află ce înseamnă noua economie agentică, cum să conduci oameni într-un context de schimbare accelerată, pe 15 octombrie, la IQ Digital Summit – Change at AI Warp Speed. Printre speakeri se numără Mo Gawdat, Riaz Shah OBE, Nancy Rademaker, Sergiu Manea și peste 20 de experți români și internaționali. Mai mult, poți să-ți testezi propriile idei despre viitorul AI-ului într-o dezbatere Oxbridge pe tema „AI: eră a abundenței sau colaps al umanității?” și să vezi cum arată umorul generat cu AI într-un show Divertis.

___

Angajații americani care își caută un loc de muncă aplică, în medie, la 45 de joburi pe lună, mai mult decât dublu față de media de 22 din 2024. Numărul total al candidaturilor este cu 30% mai mare decât înainte de pandemie, iar aproape două treimi dintre candidați folosesc AI pentru CV-uri, scrisori de intenție, pregătirea pentru interviuri sau orientare profesională. De partea cealaltă, și angajatorii folosesc AI pentru a face față avalanșei de CV-uri. Se creează astfel o spirală în care candidații folosesc AI pentru a ieși în evidență, iar recrutorii îl folosesc pentru a filtra sutele sau miile de aplicații. CEO-ul LinkedIn spune că rezultatul este o „mare de candidați” care ajung să arate tot mai asemănător, unde procesul de recrutare devine mai ușor de gestionat pentru companii, dar mai impersonal și mai greu de înțeles pentru candidați.

___

Anxietatea la locul de muncă nu este doar o problemă personală a angajatului. Potrivit psihologului MedLife, Dr. Mircea Andreica, dintre cele șase cauze ale anxietății profesionale, doar una ține de angajat, iar celelalte sunt legate de felul în care este organizată munca: presiunea performanței, termenele foarte strânse, relațiile tensionate, competiția excesivă și lipsa de sprijin. „E important ca organizația să creeze un mediu predictibil pentru angajați, să prioritizeze sarcinile, să ofere sprijin, suport în realizarea lor, să lucreze la formarea și consolidarea echipelor de lucru”, spune specialistul. Iar efectele nu sunt doar asupra stării de bine: anxietatea poate afecta atât sănătatea fizică și mentală, cât și performanța echipei.

📖 Cartea câștigătoare.

De ce ne blocăm, chiar și atunci când știm ce avem de făcut? Seth Godin spune că, de multe ori, nu problema cu care ne confruntăm este prea grea, ci suntem prinși într-o „încâlceală”: vrem progres lipsit de risc sau schimbare fără pierdere. În „Nodul”, Seth Godin oferă un cadru practic pentru a recunoaște aceste blocaje, de timp, sociale sau identitare, pentru a separa problemele pe care le putem rezolva de situațiile pe care trebuie să le acceptăm și, în cele din urmă, pentru a putea merge mai departe.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Leave a comment

Forțați să muncească la negru: De aproape două luni, România nu mai poate angaja legal niciun muncitor din afara UE.

De la începutul lui august, firmele din România nu mai pot angaja legal muncitori din afara UE, pentru că platforma WorkinRomania, prin care se depun cererile e blocată. Instanța a suspendat lista meseriilor pentru care se pot aduce străini. În paralel, deputații au aprobat modificări care ar permite reținerea a 5% din salariul acestor muncitori, facturarea unor „servicii conexe” și plata salariului cash. Rezultatul: oameni veniți legal în țară ajung să lucreze la negru, iar firmele corecte rămân fără angajați. Am vorbit despre toate acestea cu Alexandru Andrițoiu, CEO al agenției de recrutare GlobalWorker, care ne-a explicat ce înseamnă asta pentru firme și de ce tot mai mulți străini ajung să muncească la negru.

Citește aici interviul cu Alex

Așa cum atrage atenția Centrul de Resurse Juridice (CRJ), aceste modificări riscă să legalizeze abuzul: „Luate împreună, cele trei amendamente permit ca lucrătorului migrant să i se rețină bani din salariu și să i se factureze servicii «conexe», iar salariul să îi fie plătit cash, fără nicio urmă verificabilă. Sunt exact practicile pe care OUG 32 a fost adoptată să le combată.”

În încercarea de a stinge incendiul, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a transmis că cererile de prelungire a dreptului de ședere blocate vor fi analizate individual după ce sistemul va fi reparat, luând în calcul „imposibilitatea obiectivă a angajatorului de a iniția sau finaliza procedura de înregistrare sau autorizare în platforma WorkinRomania.gov.ro, ca urmare a suspendării executării actului administrativ prin care a fost aprobată Lista ocupațiilor deficitare și, implicit, a imposibilității de transmitere a cererilor.”

Share

Cine plătește tokenii? Întrebarea anului în IT și management.

Trăim acum fenomenul „tokenmaxxing”: companiile cheltuie sume surprinzător de mari pe tokenii consumați de agenții AI:

• Un inginer software român cu salariu de 5000 de euro a consumat luna trecută tokeni de 10000 de euro;

• Uber își consumase deja în aprilie întregul buget pentru AI coding pe 2026 și a introdus o limită de 1500 de dolari pe lună pentru fiecare inginer software

• Walmart — a început să limiteze tokenii folosiți de angajați în propriul agent AI.

• JPMorgan a introdus o limită de buget de tokeni de 2.000 USD/lună/persoană pentru inginerii care folosesc AI

• La OpenAI, în august, un angajat mediu folosea coding agents de peste 600 USD/zi, iar utilizatorii de top depășeau 7.000 USD/zi.

Problemă uriașă pentru industria IT și pentru orice firmă care folosește agenți AI: salariul programatorului nu mai este singurul cost major, apare al doilea cost major: compute/tokens. Gartner estimează că până în 2028 costurile AI coding ar putea depăși salariul mediu al unui developer.

Iată întrebarea la care trebuie să răspundă orice manager: câți dolari în tokeni merită să investesc pentru fiecare dolar de salariu al unui programator?

Cum e reglementată această problemă acum la voi în firmă?

Leave a comment

De acum putem vedea cât câștigă șefii companiilor de stat. Ok, și ce facem cu informația?

De joia trecută, oricine poate afla de pe guvernanta.gov.ro cât câștigă și ce funcții au șefii a 121 de companii de stat. E un pas bun, dar doar începutul. Primele date arată că:

• peste 100 de persoane au cel puțin două funcții în companii de stat;

• peste 370 de persoane au venituri lunare de până la 25.000 de lei, 115 între 25.000 și 50.000, 36 între 50.000 și 100.000, iar un om câștigă peste 100.000 de lei pe lună din bani publici.

• peste 80% dintre cele 586 de persoane din fruntea companiilor declară că sunt neafiliate politic sau nu precizează.

Acum că avem datele, aici ar trebui să înceapă dezbaterea aia pe bune și să facem ceva dacă e cazul. Un salariu mare e problemă sau e în regulă dacă firma face profit? Cumulul de funcții înseamnă experți rari care se împart între mai multe consilii sau un cerc mic de oameni „bine conectați”? Iar „neafiliat” înseamnă apolitic, sau doar fără carnet de partid?

Platforma e binevenită, dar transparența singură nu schimbă nimic. Fără ținte de performanță publice și consecințe când nu sunt atinse, rămâne doar un site frumos.

📜 Scurte și tari (I).

Un nou val de concedieri la Oracle România ar putea fi anunțat pe 1 octombrie. Oracle România ar putea trece printr-un nou val de concedieri, potrivit informațiilor obținute de Doru Șupeală. În iunie, 526 de angajați au intrat într-un proces de concediere colectivă, iar la finalul lunii septembrie a plecat ultimul dintre cei vizați atunci. Între timp, la nivel global, au apărut noi informații despre reduceri de personal, iar 1 octombrie este una dintre datele vehiculate pentru un posibil nou anunț.

Un indiciu important este că Oracle și-a majorat cu aproximativ 700 de milioane de dolari estimarea pentru costurile restructurării din 2026, până la peste 2,8 miliarde de dolari. Compania spune că suma suplimentară va acoperi și „acțiuni suplimentare” pe care se așteaptă să le ia. Asta arată că restructurarea nu s-a încheiat și că noi concedieri sunt posibile, în timp ce compania își direcționează resursele către centre de date și tehnologii bazate pe AI.

___

Sute de sindicaliști au protestat la Bruxelles față de EU Inc., noul cadru propus de Comisia Europeană pentru companii. Sindicatele se tem însă că, în forma actuală, proiectul ar putea slăbi drepturile angajaților: nu există garanții suficient de clare pentru negocierea colectivă, dreptul de a avea sindicate, consultarea angajaților sau participarea lor la deciziile companiei. Unul dintre punctele controversate este posibilitatea ca o firmă să își aleagă țara în care se înregistrează, chiar dacă își desfășoară activitatea în altă parte. Comisia Europeană susține însă că EU Inc. ar reduce birocrația și ar ajuta companiile europene să crească mai ușor peste granițe, fără să elimine regulile naționale privind drepturile și protecția angajaților.

___

Angajații români vor sprijin pentru pensionare de la angajatori. Pentru 35% dintre angajații români este important sprijinul pentru planificarea pensiei și pensionării oferit de angajator, ușor peste nivelul european de 33%, arată studiul HR & Payroll Pulse la care au participat 989 de angajați din România și 16.500 din 16 țări europene. În România, însă, cele mai importante rămân recompensarea performanței și a competențelor: 43% dintre respondenți vor ca salariul să țină cont de rezultate, iar 42% de aptitudini.

Pe termen lung, doar 26% dintre angajatorii români oferă planuri de pensii, față de 31% în Europa, iar 20% oferă sprijin pentru planificarea pensionării, comparativ cu 24% la nivel european. Datele sugerează că angajații nu se uită doar la valoarea salariului, ci și la cât de clar este explicat pachetul și cât control au asupra beneficiilor pe care le primesc.

___

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că este neconstituțional ca femeile care nu sunt salariate, dar plătesc contribuții la sănătate, să fie excluse de la concediul și indemnizația de risc maternal. Potrivit explicațiilor avocatului Gabriel Corduneanu pentru Gen, știri, de acest drept sunt în prezent excluse femeile care lucrează ca PFA, liber profesioniste (avocate, arhitecte, medici, contabile), cele plătite prin drepturi de autor și femeile care lucrează în agricultură sau silvicultură. CCR a considerat că această diferență de tratament încalcă dreptul la egalitate. Decizia trebuie publicată în Monitorul Oficial, iar apoi legislația va trebui modificată pentru a respecta hotărârea Curții.

___

Pe 15 octombrie, IQ Digital Summit – Change at AI Warp Speed descoperi cum se schimbă munca, businessul și organizațiile, ce înseamnă noua economie agentică și cum să conduci oameni într-un context de schimbare accelerată. Printre speakeri se numără Mo Gawdat, Riaz Shah OBE, Nancy Rademaker, Sergiu Manea și peste 20 de experți români și internaționali. De asemenea, vei putea să-ți testezi propriile idei despre viitorul AI-ului într-o dezbatere Oxbridge pe tema „AI: eră a abundenței sau colaps al umanității?”, dar și să vezi, într-un format mai relaxat, cum arată umorul generat cu AI, într-un show semnat Divertis.

Pentru că faci parte din comunitatea noastră, ai 20% reducere la prețul standard de 199 euro + TVA, cu codul IQDx20OFF. Dacă ai George sau card BCR, reducerea se cumulează cu discountul disponibil la plată, iar grupurile beneficiază de reduceri suplimentare. Ia-ți biletul de aici și nu uita să introduci codul de reducere.

___

Munca neplătită din gospodării ar valora până la 6 trilioane de dolari anual în Statele Unite, echivalentul a aproximativ o cincime din PIB. Peste 87% dintre americani fac astfel de activități într-o zi obișnuită și petrec, în medie, 3,72 ore gătind, făcând cumpărături, curățenie sau îngrijind copii. Pe de altă parte, un venit mai mare nu înseamnă automat și un nivel de trai mai bun: dacă oamenii muncesc mai mult, dar au mai puțin timp pentru lucrurile din gospodărie pe care înainte le făceau singuri, o parte din venit merge către plata acestor servicii.

Femeile reprezintă 54% dintre persoanele care fac muncă neplătită în gospodărie și petrec mai mult timp decât bărbații îngrijind copiii, chiar și atunci când câștigă mai mult. Cercetătoarea Nancy Folbre spune că includerea acestei munci în calculele economice înseamnă recunoașterea unei activități esențiale. În fond, economiile funcționează și datorită muncii pe care milioane de oameni o fac după program, fără salariu și fără să apară în statisticile oficiale. Ție câte ore pe zi îți „răpesc” treburile din gospodărie?

Leave a comment

___

Să fii bonă pentru ultra-bogați poate însemna 200.000 de dolari pe an. Dar și 12 ore de muncă pe zi, șapte zile la rând. Tot mai multe familii foarte bogate angajează bone care lucrează o săptămână întreagă și apoi au o săptămână liberă, iar salariile pot ajunge la sute de mii de dolari pe an. Cerințele au crescut și ele: familiile caută persoane cu studii universitare, care vorbesc mai multe limbi, au experiență pe iahturi și avioane private și sunt dispuse să călătorească și să lucreze zile foarte lungi.

Jobul vine însă și cu cerințe absurde: o bonă povestește că trebuia să calce zilnic lenjeria intimă a copilului, în timp ce alta a fost certată pentru că nu a adus suficient de repede o scară ca să schimbe un bec aflat la aproape 5,2 metri înălțime. Pentru părinți, sistemul înseamnă îngrijire non-stop și mai puține schimbări pentru copii. Pentru bone, poate însemna bani mulți și câte o săptămână liberă, dar și o întrebare relevantă: cât din viața ta personală mai încape într-un job care cere să fii disponibil aproape oricând?

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Ce faci când ai un conflict la job: fugi, cedezi sau colaborezi?

Conflictele de la locul de muncă nu dispar dacă le ignorăm. Mai mult, vin la pachet cu multiple costuri: managerii petrec peste 4 ore pe săptămână pentru a le gestiona. La nivelul economiei Statelor Unite, conflictele de la locul de muncă consumă anual peste 414 miliarde de dolari din timpul de lucru plătit, potrivit Pollack Peacebuilding Systems.

Uite aici cinci strategii, desprinse din modelul de conflict Thomas-Kilmann, în funcție de cât de importante sunt pentru tine obiectivul și relația cu cealaltă persoană:

• Evitarea – retragerea din conflict. Poate fi utilă când nici obiectivul, nici relația nu sunt importante, dar devine problematică atunci când problemele de la serviciu sunt lăsate nerezolvate.

• Competiția – prioritizezi propriul obiectiv și te impui. Poate fi potrivită în situații de criză sau când trebuie să îți aperi siguranța ori drepturile.

• Acomodarea – renunți la propriile nevoi pentru a le satisface pe ale celeilalte persoane. Poate calma rapid un conflict, dar poate descuraja dezbaterea și ideile noi.

• Compromisul – ambele părți renunță la o parte din ceea ce își doresc pentru a ajunge la un acord. Este util atunci când atât obiectivul, cât și relația sunt importante.

• Colaborarea – ambele părți încearcă să găsească o soluție care răspunde nevoilor tuturor. Este potrivită mai ales atunci când vrei să rezolvi problema fără să sacrifici relația.

Nu există o rețetă care să funcționeze în orice situație. Uneori e mai bine să lași lucrurile să treacă, alteori trebuie să îți susții ferm punctul de vedere sau să accepți un compromis. Dar, când vrei să rezolvi cu adevărat problema și să ai grijă de relația cu celălalt, colaborarea e abordarea potrivită.

🌶️ Sweet & spicy.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Plecarea oamenilor, costul ascuns al scandalurilor în care e implicată o companie.

Costurile scandalurilor în care e implicată o companie nu constau doar în amenzi. O cercetare care a analizat 735 dintre cele mai mari companii publice din Statele Unite, arată că încălcările sancționate de autorități sunt urmate de mai multe demisii. Când amenzile ajung la 5% din veniturile anuale ale unei companii, numărul angajaților care pleacă crește cu 3,93%. Pentru o companie cu 13.000 de angajați, asta înseamnă aproximativ 55 de oameni. Angajații sunt atenți atât la ceea ce s-a întâmplat, cât și la ce transmite un posibil scandal despre locul lor de muncă și despre propria reputație profesională.

Iar cu cât problemele se repetă sau se extind, cu atât mai mulți oameni aleg să plece. Cercetarea arată că numărul plecărilor voluntare crește atunci când încălcările apar în mai multe locuri, se succed rapid sau compania începe să aibă probleme de tipuri diferite.

Contează și felul în care compania răspunde: asumarea și explicațiile clare despre ce s-a întâmplat și ce se schimbă pot influența modul în care angajații privesc incidentul, în timp ce un răspuns defensiv poate alimenta neîncrederea. Mai mult, oamenii care pleacă tind să se angajeze la companii din aceeași industrie, dar cu o reputație mai bună. Acest lucru ne arată faptul că o problemă de imagine poate deveni, în timp, și o problemă de recrutare.

📜 Scurte și tari (II).

Aproape 32% dintre români spun că o duc mai rău decât anul trecut, față de 19% în 2025, arată Barometrul Percepției Bunăstării Românilor, realizat de IRES. Doar 18% spun că le e mai bine. Indicele general a coborât la 6,2 puncte din 10, iar cea mai mare scădere e la satisfacția față de venituri (de la 6,1 la 5,5). Pentru prima dată, banii au depășit corupția în lista problemelor. Aproximativ 60% spun că veniturile mici și scumpirile sunt principala piedică pentru o viață mai bună.

___

Doar 8% dintre profesorii români desfășoară săptămânal activități științifice practice cu elevii. În același timp, 94,9% dintre profesori spun că elevii sunt curioși atunci când au ocazia să experimenteze. Problema este că școlile nu au întotdeauna resursele pentru a face asta mai des. Peste 80% dintre profesorii chestionați de către Asociația STEMplicity în cadrul Barometrului Educației Științifice Practice 2026 spun că au nevoie de kituri și materiale pentru experimente, iar printre cele mai importante nevoi se numără și un buget dedicat, accesul la specialiști și formarea profesorilor. Studiul arată că există interes atât din partea copiilor, cât și a profesorilor, dar este nevoie de mai mult sprijin pentru ca experimentele să devină o parte firească a modului în care se învață științele.

___

Persoanele cu deficiențe de vedere au acum o nouă oportunitate de a-și dezvolta competențele digitale și de a descoperi oportunități în domeniul IT. A treia ediție a programului Techable se adresează atât minorilor, cât și adulților și răspunde unor bariere reale de acces la formare. Pornește de la competențe digitale de bază și ajunge la tehnologii precum inteligența artificială, programarea asistată de AI, cybersecurity, dezvoltare software și testarea accesibilității.

Programul este gratuit, exclusiv online, iar fiecare participant va primi un laptop donat de Caiac SMile. Cursurile au loc după ora 18 în timpul săptămânii și sâmbăta dimineața, pentru a putea fi mai ușor de combinat cu școala sau serviciul. Înscrierile sunt deschise până pe 18 octombrie.

___

Tehnologiile care contează cel mai mult pentru companii. McKinsey, una dintre cele mai mari firme de consultanță din lume, publică în fiecare an un raport despre cele mai importante tehnologii. Ediția din 2026 (a șasea, cu 143 de pagini) analizează 14 tendințe, de la agenți AI și roboți până la energie, spațiu și calculatoare cuantice. Ideea centrală este că tehnologia a ieșit de pe ecran în lumea fizică. Contează tot mai mult rețelele electrice, cipurile și roboții, nu doar aplicațiile. Energia a atras aproape 200 de miliarde de dolari investiții în 2025, iar cheltuielile pentru infrastructura AI s-au dublat într-un an. În SUA, consumul asociat infrastructurii AI ar urma să crească de la circa 30 de gigawați în 2025 la peste 90 până în 2030, cât consumă acum California.

___

Modelele AI devin tot mai ieftine, dar companiile cheltuiesc tot mai mult pentru că îl folosesc pentru tot mai multe sarcini, inclusiv prin agenți autonomi. În dezvoltarea software, de exemplu, aceștia pot analiza și rescrie în mod repetat baze întregi de cod. Iar costurile pot varia foarte mult: aceeași sarcină poate ajunge să coste de până la 30 de ori mai mult de la o rulare la alta. De aceea, companiile ar trebui să se uite mai puțin la cât costă un token și mai mult la cât costă rezolvarea unei sarcini și ce valoare aduce. McKinsey recomandă să urmărească ce modele și utilizări consumă bugetul, să aleagă instrumentul potrivit pentru fiecare sarcină și să elimine pașii inutili. Citește mai multe despre acest subiect în articolul de pe blogul nostru.

___

Ne sperie că AI-ul ar putea distruge omenirea, dar uităm să vorbim despre problemele care se întâmplă deja. Într-o opinie publicată de Le Monde, jurnalistul Stéphane Foucart susține că discuțiile despre o posibilă „AI-pocalypse” ne distrag atenția de la efectele concrete ale dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale: consum uriaș de energie și apă, infrastructură care ocupă suprafețe tot mai mari, folosirea masivă a datelor și presiunea pusă pe locurile de muncă din industriile creative. În Franța, operatorul rețelei electrice a rezervat deja 18 GW pentru aproximativ 80 de proiecte de centre de date, iar până în 2035 acestea ar putea consuma de două-trei ori mai multă electricitate decât Parisul. Întrebarea pe care o ridică autorul este una mult mai puțin SF: cât ne costă, de fapt, AI-ul pe care îl construim acum și cine suportă nota de plată?

🔎 Meserii sub lupă: „Am început ca spălător de geamuri, iar acum curăț locurile crimei”.

Ben Giles a început să spele geamuri într-un orășel din vestul Țării Galilor. Un client i-a cerut, la un moment dat, să curețe o casă abandonată de 10 ani, iar pentru acea intervenție a primit 2.000 de lire sterline. Și-a dat seama că găsise o nișă și, în următorii 25 de ani, a ajuns să curețe locuri în care au avut loc crime, case în care au decedat oameni și spații contaminate cu fluide biologice.

Firma lui, care primea inițial două-trei lucrări pe lună, a ajuns la 50-100 de intervenții pe săptămână și este chemată inclusiv de poliție. „Dacă am putut să facem atâția bani din asta, care este cel mai rău lucru pe care s-ar putea să trebuiască să-l curățăm? În cele din urmă, curățam orice”, povestește Ben într-un articol publicat de BBC.

Meseria nu înseamnă însă doar echipament de protecție, dezinfectanți și îndepărtarea urmelor. Ben a fost nevoit să învețe să se detașeze de ceea ce vede și, în timp, a instruit aproximativ 3.500 de oameni în domeniu.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Parlamentul a votat: poți investi bani pentru pensie fără să plătești anual impozit pe câștiguri.

Vei putea deschide un cont special numit CEI (Cont de Economii și Investiții) la o bancă sau la un broker autorizat. Pui bani în el cât și când poți, alegi tu unde-i investești - acțiuni, obligațiuni, fonduri - exact ca la un cont normal de investiții. Cam cum e fondul de pensii 401k la americani (cu diferențe, dacă stai să analizezi punctual).

La un cont clasic de investiții, plătești impozit de fiecare dată când vinzi cu profit sau primești dividende. Aici statul te taxează diferit și sunt două variante:

• CEI-S: pui bani din venitul net (deja impozitat). Nu mai plătești nimic pe câștiguri și nici când îi retragi.

• CEI-D: banii pe care îi pui se scad din venitul brut, deci investești mai mult de la început. Plătești impozitul abia la retragere.

Noi credem că e o inițiativă binevenită în primul rând pentru că readuce în atenția publică discuția despre viitorul financiar al fiecăruia dintre noi. Conform unor estimări, în 2035 România va avea 1 angajat la 2,5 pensionari. Sistemul public de pensii, construit pe principiul „cei care muncesc acum plătesc pentru cei pensionați acum”, nu prea mai are cum să țină pasul. Această lege nu rezolvă problema de bază, dar ne dă o alternativă ca să nu depindem 100% de pensia de stat.

România are cele mai puține locuri de muncă disponibile din UE.

Doar 0,5%, conform celor mai noi date Eurostat. Asta înseamnă că din toate posturile de muncă existente în economie, doar 0,5% sunt disponibile chiar acum și angajatorul caută activ pe cineva din afara companiei să le ocupe. La polul opus, Olanda are 4,1% (de opt ori mai mult). Cum spune sociologul Ciprian Iftimoaei, cifra poate indica o cerere slabă de forță de muncă sau o prudență din partea angajatorilor.

Dar în același timp, știm că avem de-a face cu șomaj ridicat în rândul tinerilor, import de forță de muncă din străinătate și cerere de forță din partea angajatorilor din anumite sectoare economice (HoReCa, turism, curierat, comerț), iar asta indică niște dezechilibre în piața muncii din România. La nivel european, construcțiile și HoReCa au cele mai multe joburi deschise, iar rata generală de angajare e în scădere ușoară față de anul trecut în majoritatea țărilor UE.

„Bonus”: Romanian Business Leaders cere viitorului Guvern să trateze ca prioritate problema tinerilor care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. În 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani erau în această situație, aproape dublu față de media UE, de 11%. RBL propune ca Guvernul să stabilească obiective clare pentru reducerea ratei NEET, să spună cine este responsabil și să publice trimestrial rezultatele.

📜 Scurte și tari (I).

„Oamenii sunt prioritatea noastră.” Până încep să coste bani. De multe ori, așa aflăm cât valorează o declarație. Când apare o investiție în flexibilitate, wellbeing, echitate, parenting sau incluziune, ce îl face pe decident să spună „da”? Impactul în business? Dovezile? Valorile? Intuiția? Primele răspunsuri dintr-un chestionar realizat de Oana Cojuhovschi sunt deja interesante: 52% caută impact măsurabil în business, 45% vor KPI și rezultate clare, dar doar 3% spun că se uită la cercetare externă credibilă.

Așa că ne propunem să contribuim și să aflăm: cât de „data-driven” sunt, de fapt, deciziile referitoare la oameni? Dacă ești CEO, fondator, manager, lucrezi în HR/People & Culture sau ai un cuvânt de spus în astfel de decizii, avem nevoie de răspunsul tău. Chestionarul durează aproximativ 5 minute și îți arată la final și propriul „decision lens”: Business, Evidence, People sau Purpose. Iar dacă nu tu aprobi bugetele, dar știi cine o face în organizația ta, trimite-i linkul.

___

ANAF verifică veniturile nedeclarate din străinătate: cine riscă să primească decizii de impunere. ANAF a început, din iulie 2026, să trimită decizii de impunere pentru veniturile obținute în străinătate în perioada 2021–2025 de românii care figurează în continuare ca rezidenți fiscali în România. Cei care primesc notificări au la dispoziție 45 de zile pentru a demonstra că și-au plătit taxele în țara în care locuiesc și muncesc. Avocatul Bogdan Palade explică însă că impozitul de 70% nu se aplică automat tuturor românilor din diaspora sau oricărei sume nedeclarate, ci depinde de natura venitului și de situația fiscală a fiecărei persoane. Românii care și-au mutat rezidența fiscală în alt stat, dar nu au notificat ANAF, sunt sfătuiți să depună chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale și să păstreze documentele care dovedesc unde au locuit și unde și-au plătit taxele.

___

Până în 2029, 30% dintre angajații concediați pentru că au fost înlocuiți de AI ar putea fi reangajați, estimează Gartner. Motivul? Companiile care folosesc AI doar pentru a reduce costurile riscă să taie prea mult și prea devreme: doar 1% dintre concedierile din prima jumătate a anului 2025 au dus la creșterea productivității cu ajutorul AI. Problema este că, atunci când dai afară oameni, nu elimini doar costurile cu salariile. Pierzi experiența lor, relațiile cu clienții, cunoștințele despre organizație și capacitatea de a lua decizii.

___

Trăim mai mult, iar asta schimbă felul în care ne gestionăm banii. În schimb, sistemele financiare sunt încă construite în jurul unui model de viață relativ liniar: studii, carieră, familie, pensionare. Raportul „The Future of Personal Finance”, realizat de UniCredit împreună cu National Innovation Centre for Ageing, arată că acest model nu mai corespunde realității. Carierele au mai multe întreruperi, responsabilitățile de îngrijire se împart între generații, iar veniturile provin tot mai des din surse diferite. În acest context, patru schimbări devin importante: parcursuri de viață mai flexibile, responsabilități financiare împărțite, planificare din timp și venituri mai flexibile.

Pentru oameni, asta înseamnă că siguranța financiară nu mai ține doar de un salariu stabil și de economiile pentru pensie, ci și de capacitatea de a face față perioadelor de tranziție, îngrijirii celor apropiați sau unor venituri fluctuante. Raportul subliniază faptul că băncile, angajatorii și companiile ar trebui să își adapteze produsele și serviciile la aceste realități: să permită mai multă flexibilitate, să ofere sprijin înainte ca problemele financiare să devină crize și să țină cont de faptul că deciziile despre bani sunt tot mai des luate în familie și între generații.

___

Proiectul de lege care elimină supraimpozitarea contractelor part-time a fost amânat cu 2 săptămâni în Camera Deputaților (din nou). Proiectul, depus încă din 2023, ar reduce taxele pe munca part-time, taxate acum ca și cum ai munci 8 ore, chiar dacă lucrezi 2 ore. România are doar 2% contracte part-time, față de 17% media UE.

___

Orange România pregătește un program de plecări voluntare și pensionări anticipate, potrivit unui mesaj transmis miercuri angajaților de CEO-ul companiei, Julien Ducarroz. Deocamdată, nu sunt cunoscute numărul persoanelor vizate, departamentele afectate, criteriile de selecție sau valoarea pachetelor financiare oferite. Angajații care se încadrează în criteriile stabilite vor fi contactați individual de departamentul HR și vor putea refuza plecarea. Compania precizează că, dacă măsurile nu vor genera suficiente reduceri de costuri operaționale, ar putea recurge și la alte măsuri de optimizare. Orange România avea aproximativ 3.931 de angajați la finalul lui 2025, cu circa 3,2% mai puțini decât în anul precedent.

___

Volkswagen intenționează să desființeze încă 50.000 de locuri de muncă. Anunțul vine după ce producătorul și-a redus puternic estimarea privind marja de profit operațional, la maximum 1%, în condițiile în care vânzările din China încetinesc, costurile de restructurare cresc, iar compania a înregistrat o depreciere de 6 miliarde de euro legată de Porsche. Între timp, mii de angajați Volkswagen, BMW și Bosch au protestat în Germania, cerând protejarea locurilor de muncă și a fabricilor.

Problemele Volkswagen fac parte dintr-o criză mai amplă a industriei auto germane. Din 2019, sectorul a pierdut deja aproximativ 100.000 de locuri de muncă, iar furnizorii de componente au renunțat la alte 74.000 de posturi. Producătorii germani se confruntă cu încetinirea pieței din China, cu presiunea tot mai mare a unor companii locale precum BYD, cu costuri ridicate de producție și cu nevoia de a ține pasul cu trecerea la mașini electrice și tehnologii digitale.

___

Mihaela Ciuraru, fondatoarea Centrului de Carieră EMTHRIVE, vrea să ajute 10.000 de tineri, în 100 de zile, să-și găsească direcția în carieră. Programul îi ajută să-și înțeleagă mai bine abilitățile, să exploreze opțiuni de carieră și să transforme întrebarea „Nu știu ce să fac cu viața mea” în câteva direcții concrete și un plan de acțiune. Inițiativa vine după trei ani de la participarea Mihaelei Ciuraru la „Imperiul Leilor”, unde a obținut o investiție de 50.000 de euro, iar proiectul a devenit între timp un centru acreditat, cu metodologie și echipă. Participarea costă 50 de lei pentru fiecare adolescent, iar părinții au acces gratuit. Ce crezi despre această inițiativă?

Leave a comment

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Small talk-ul poate conta în carieră.

Gen Z este generația care vorbește cel mai des în contexte informale, dar și cea care evită cel mai mult conversațiile față în față. Un sondaj Preply realizat în SUA arată că 58% dintre tineri fac small talk zilnic, însă 87% au evitat cel puțin o conversație față în față în ultimul an.

Iar asta poate avea consecințe: 82% spun că evitarea conversațiilor informale le-a creat probleme la muncă. Pentru angajații mai tineri, o discuție scurtă cu șeful pe hol, la cafea sau înaintea unei ședințe poate fi și o ocazie de a fi remarcat. 23% dintre cei din Gen Z folosesc astfel de conversații pentru a atrage atenția liderilor asupra lor.

💡 Știați că: AI-ul comprimă procesele creative, iar asta poate crea probleme ulterior.

Inteligența artificială generativă poate face munca creativă mult mai rapidă, dar cercetătorii avertizează că uneori comprimă prea mult procesul. Un studiu realizat la RTL Nederland arată că etape care înainte implicau mai mulți oameni – brainstorming, design, feedback și verificări – pot fi acum concentrate într-o singură interacțiune cu un instrument AI. De exemplu, o echipă a creat cu AI o imagine pentru o campanie, clientul a aprobat-o, iar apoi întreaga echipă a trebuit să recreeze ceva ce fusese meșterit digital. În mod firesc, unele detalii s-au dovedit imposibil de reprodus.

Aici apare „colapsul procesului”, spun cercetătorii: timpul câștigat la început se poate tranforma mai târziu în muncă de corectare și aliniere. Iar problema nu se limitează la publicitate. Același lucru se poate întâmpla când o echipă de produs creează un prototip AI, un arhitect generează rapid o randare sau o echipă de software produce un demo. Cercetătorii recomandă ca specialiștii care intervin în etapele ulterioare să fie implicați mai devreme, iar clienții să aibă mai multe puncte de verificare. AI-ul poate accelera procesul creativ, dar nu ar trebui să elimine etapele în care oamenii pun întrebări, verifică dacă o idee este fezabilă și decid ce merită păstrat.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Anunțurile de angajare trebuie să spună mai mult decât ce presupune jobul.

Un anunț de angajare care enumeră responsabilitățile rolului s-ar putea să nu convingă un candidat cu experiență. Potrivit unei analize Monster, 63% dintre cele aproape un milion de schimbări de joburi analizate au presupus trecerea la o altă companie, dar păstrarea aceleiași funcții. Pentru acești oameni, important este ce le oferă noul angajator în plus față de ceea ce au deja: un salariu mai bun, un program mai potrivit, un management diferit, mai multă stabilitate sau oportunități reale de dezvoltare.

Companiile ar trebui să vorbească în anunțuri nu doar despre ce presupune postul, ci și despre experiența de lucru pe care o oferă. Dacă un candidat face deja aceeași muncă în altă parte, trebuie să existe un motiv clar pentru care ar face schimbarea. Mai mult, echipele de recrutare și HR ar trebui să se uite mai atent la propriile procese: ce le cer inutil candidaților și, mai ales, de ce aleg angajații să plece pentru aceeași funcție în altă companie.

ANOFM spune că sunt 34.645 de locuri de muncă disponibile la nivel național, majoritatea (peste jumătate) pentru persoane fără studii sau cu studii minime. Printre cele mai căutate: conducător auto transport rutier (3.868 posturi), manipulant mărfuri (1.943) și curier (1.923). Pentru cei care iau în calcul și o variantă în afara țării, rețeaua EURES oferă 101 posturi în Spațiul Economic European: de la lucrător în producție la prelucrarea somonului în Norvegia (45 posturi), la mecanic de camioane sau inspector veterinar în Olanda (16 posturi), până la lucrător ajutor în podgorie în Germania (10 posturi).

Cifra nu reprezintă toate locurile de muncă din piața muncii, ci doar o felie specifică din ea, pentru că raportarea la ANOFM e, în mare parte, voluntară sau făcută de angajatori care vor subvenții de stat sau au obligații legale. O companie care caută programator sau marketer nu anunță ANOFM, folosește LinkedIn sau OLX locuri de Muncă.

Între timp, conform acestui reportaj, în primele 8 luni ale anului au fost peste 9 milioane de aplicări pe o singură astfel de platformă online, unde au fost postate 143.000 de joburi. Adică 63 de candidați pentru fiecare post. Cel mai aglomerat e retailul, cu 92 de aplicări per job, urmat de IT (89) și marketing (79).

📜 Scurte și tari (II).

Dacă apare o urgență la birou, câți oameni din echipă știu ce au de făcut? Pentru companii, primul ajutor ar trebui să fie o competență practică, nu o bifă într-un document. MENSAVE oferă cursuri adaptate tipului de activitate și riscurilor din organizație, în care participanții învață cum să intervină și cum să reacționeze atunci când fiecare secundă contează. Pentru companiile care vor să înțeleagă mai bine cum se pot pregăti pentru astfel de situații, echipa organizează un webinar gratuit, online, despre primul ajutor și utilizarea defibrilatorului, luni, 28 septembrie, de la ora 10:30.

Până acum, MENSAVE a instruit peste 39.000 de persoane, a susținut mai mult de 2.000 de cursuri și a lucrat cu peste 400 de organizații. Organizează cursuri la nivel național, inclusiv pentru companii cu echipe în mai multe orașe, adaptând instruirea la diferite contexte de lucru. MENSAVE este o afacere de familie, fondată de Cristian Ghiță, paramedic voluntar pe ambulanță, și Roxana Popa. Mai multe despre ei poți afla în articolul scris de colega noastră, Izabella Lukács.

___

Tinerii sindicaliști se pot înscrie la un program de pregătire în organizare sindicală. Friedrich-Ebert-Stiftung România și UNI-SEEOC organizează, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Predeal, programul de pregătire „Forța sindicatelor în acțiune: strategii și bune practici”, destinat tinerilor activi în sindicate, cu vârste între 18 și 45 de ani. Participanții vor putea să-și dezvolte competențele practice în organizare sindicală, recrutarea și mobilizarea membrilor, comunicare și planificarea campaniilor sindicale. Înscrierile sunt deschise până la 5 octombrie 2026. Programul este gratuit, inclusiv cazarea și mesele, însă transportul este suportat de participanți sau de sindicatele din care fac parte.

___

Informatica nu mai e „bilet sigur” spre un job bine plătit. Ce facultăți câștigă teren? Conform datelor Băncii Federale din New York (deci aplicabil pentru SUA), rata de șomaj în rândul proaspeților absolvenți de Informatică a ajuns la 6,1%, iar la Inginerie Informatică, la 7,5%, mai mare decât la multe alte domenii. Motivul este că prea mulți tineri au ales informatica în ultimele două decenii, iar rezultatul e un surplus de programatori (nu înseamnă că domeniul nu mai merită, ci că sunt prea mulți absolvenți pentru câte joburi există), combinat cu faptul că AI preia din sarcinile repetitive de programare.

Facultatea de Matematică rămâne relevantă pentru gândirea logică. Dar apar și surprize: absolvenții de Filosofie sunt de două ori mai expuși să lucreze sub nivelul lor de calificare decât cei de informatică, dar, contraintuitiv, au o rată de șomaj mai mică decât informatica, pentru că își dezvoltă o capacitate rară: adaptabilitatea. Iar Antropologia, știința care încearcă să explice ce înseamnă să fii om, capătă valoare tocmai pentru că te învață să te privești pe tine și să înțelegi mai bine societatea. Așadar, gândirea critică și înțelegerea oamenilor sunt aptitudini tot mai căutate.

___

Inteligența artificială creează joburi bine plătite, iar Milenialii sunt cei care ocupă cea mai mare parte dintre pozițiile de top în SUA. Aceștia reprezintă 60% dintre noii angajați în roluri de Head of AI, unde salariul median (valoarea la care jumătate dintre angajați câștigă mai puțin, iar cealaltă jumătate câștigă mai mult) ajunge la 236.000 de dolari pe an, și 56% dintre noile roluri tehnice, potrivit LinkedIn. În același timp, femeile sunt mult subreprezentate: ocupă doar 20% dintre pozițiile de Head of AI, 26% dintre cele de AI Director și 18% dintre rolurile tehnice.

Tinerii reprezintă peste două treimi dintre noii angajați în roluri de forward deployed engineer și AI engineer, cu salarii mediane de 199.000, respectiv 166.000 de dolari. Totodată, accesul la aceste joburi rămâne strâns legat de educație. LinkedIn estimează că nivelul mai ridicat de educație este asociat cu o diferență de aproximativ 52.000 de dolari între valorile mediane ale salariilor. Deși AI este prezentată adesea ca o tehnologie care democratizează accesul la expertiză, piața muncii arată, cel puțin deocamdată, că beneficiile sale se concentrează mai ales în rândul celor cu studii superioare și al celor care ajung în rolurile cu salarii mari.

___

Universitățile se împart între folosirea AI și limitarea lui: cercetările arată că tehnologia poate afecta învățarea. Universitățile au abordări tot mai diferite față de folosirea inteligenței artificiale de către studenți: unele o integrează în cursuri și îi învață pe tineri cum să o folosească, în timp ce altele limitează sau interzic utilizarea ei în anumite activități. Un raport al MIT arată că folosirea AI poate crea „iluzia învățării”, iar un studiu pe 26.000 de elevi din China a constatat că, deși utilizarea AI a crescut cu 18% rezultatele la teme, scorurile la examene fără acces la tehnologie au scăzut cu 20%. În același timp, universități precum Ohio State introduc AI în toate specializările, în timp ce University of Chicago și UC Berkeley au impus restricții în anumite cursuri.

___

Singapore își plătește cetățenii să citească. Un nou program guvernamental îi încurajează pe oameni să lase telefonul deoparte și să citească cel puțin 15 minute pe zi, într-o încercare de a combate doomscrolling-ul și de a încuraja concentrarea, gândirea critică și imaginația. Pentru fiecare sesiune zilnică de lectură, participanții primesc monede virtuale, iar după 50 de sesiuni pot încasa aproximativ 80 de cenți. Programul se va desfășura timp de cinci ani.

Autoritățile speră că cele 15 minute de citit în autobuz, în pauza de prânz sau înainte de culcare pot deveni o alternativă la derulatul fără sfârșit pe telefon. Singapore folosește de mai mult timp stimulente financiare pentru a încuraja anumite comportamente, de la mersul pe jos până la atingerea obiectivelor zilnice de mișcare.

___

Restricțiile impuse educației fetelor și muncii femeilor în Afganistan ar putea duce la pierderea a până la 20.000 de profesoare și 5.400 de angajate din sistemul medical până în 2030, potrivit unei analize UNICEF. Numărul profesoarelor din învățământul de bază a scăzut deja cu peste 9%, de la aproape 73.000 în 2022 la aproximativ 66.000 în 2024. În același timp, un milion de fete au fost private de accesul la educația secundară de la introducerea interdicției în 2021, iar dacă aceasta va continua până în 2030, peste două milioane de fete ar putea rămâne fără dreptul de a continua școala după ciclul primar. Sună SF pentru anul 2026, nu?

📖 Cartea câștigătoare.

Cât de multe lucruri înghiți doar ca să nu se ajungă la un conflict? Poate ai ales să taci ca să nu superi, să te adaptezi ca să fii acceptat sau să lași de la tine, chiar și atunci când ceva important pentru tine era în joc.

În „Înțelepciunea conflictului”, Magor Csibi și Raluca Anton au inclus 12 povești reale despre tensiuni, frici, limite și momente în care oamenii au ales să nu mai tacă. Printre cei care își spun poveștile se numără Alex Nedea, Paula Herlo, Ana-Maria Brânză, Gáspár György, Andreea Raicu și Horia Tecău. Sunt experiențe diferite, dar cu o întrebare comună: ce se întâmplă atunci când alegi să confrunți ceea ce te doare, în loc să eviți?

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Leave a comment

Naveta, costul invizibil al angajaților români: pierdem, în medie, 53 de minute zilnic.

Angajații din România petrec, în medie, 53 de minute pe zi pe drum între casă și serviciu, deși parcurg doar 17 kilometri, cea mai scurtă distanță medie dintre cele 16 țări europene analizate de SD Worx. Pentru 51% dintre angajații din regiunea în București-Ilfov, drumul durează cel puțin o oră, iar pentru 23% ajunge la minimum două ore. La nivel național, 16% petrec cel puțin 90 de minute pe drum, iar 11% ajung la două ore.

Timpul petrecut pe drum se reflectă și în preferințele privind munca remote. 38,2% dintre angajații români și-ar dori să lucreze mai mult remote, iar în București-Ilfov procentul urcă la 47%. Paradoxal, România are o percepție bună asupra opțiunilor de transport: angajații spun că au suficiente variante pentru a ajunge la serviciu, iar transportul public este evaluat mai bine decât media europeană. În București-Ilfov, transportul public primește chiar cea mai bună evaluare dintre regiunile României, deși aici se înregistrează și cea mai lungă durată medie a navetei.

Despre ce pot face concret companiile pentru colegii navetiști poți afla mai multe aici:

🚨 Ce ne mai doare (în online): condițiile de muncă din domeniul HoReCa.

„Sunt barman cam de 10 ani și acum realizez ce problemă mare este salarizarea, orele muncite, drepturile angajaților, a tuturor din HoReCa.

Ne confruntăm cu un program a câte 16 ore pe zi, două cu două. Mulți patroni ar zice că lucrăm 15 zile pe lună și ne plângem, dar adevărul e că depășim orele lunare, ajungem la epuizare, nepăsându-i nimănui.

De multe ori avem un program haotic, ore suplimentare plătite normal, tot timpul e o obligație să fii disponibil dacă ești sunat de acasă pentru a ajuta la lucru din timpul liber, nu prea există zile în care să stai programul normal la lucru, de cele mai multe ori se stă peste program.

Totul pentru un salariu minim pe economie, de multe ori ce se dă peste este la negru, dacă dorești să ai salariul real pe cartea de muncă trebuie să îți plătești tu diferența [...]. În multe situații nu există sărbători, iar weekendurile sunt plătite la fel. Patronii adaugă în anunțurile de angajare ca și beneficii că avem tips (nu este garantat, clientul lasă dacă vrea, nu e obligat). La unele localuri îți oferă mâncare, la altele nu, iar la altele îți spune că ai 2 mese pe zi, dar alea fiind o ciorbă și un felul doi pentru 16 ore. Nu avem o pauză de masă să mâncăm liniștiți, tot timpul suntem pe fugă.” - văzută la muncitorii.din.fast.food.

Tu ce crezi despre aceste „dureri”? Lucrezi în domeniu sau știi pe cineva? Scrie-ne cum se simte epuizarea în HoReCa.

Leave a comment

📜 Scurte și tari (I).

MINUS 30% oferte de angajare pentru juniorii din IT în 2026, față de anul trecut, scrie Lucian Popovici pe LinkedIn (fost director de inginerie la Deloitte, azi fondator al Bridging Innovation - consultanță în AI și Bridging Gaps - comunitate de mentorat gratuit pentru oameni din tech). Acesta notează că industria IT din România a scăzut cu 4,1%, adică prima contracție semnificativă din ultimele două decenii, dar și că doar 5% din companiile din România folosesc AI (cea mai mică rată de adopție din UE) sau că avantajul de cost s-a redus considerabil, fiind acum comparabil cu alte țări europene din regiune.

Și, totuși, Lucian vede oportunitate de creștere a IT-ului în România, dar nu din prisma numărului de angajați în domeniu, ci prin creșterea valorii livrate (cum ne spunea și nouă în acest episod de podcast în care l-am avut invitat) și vine și cu câteva soluții pentru companii, guvern, universități și ONG (slide-ul 7 din postare). Datele provin dintr-un studiu de piață propriu, realizat pe baza mai multe studii și analize independente.

___

Șefii din Marea Britanie vor trebui să discute cu angajații și să explice de ce refuză cererile de muncă flexibilă. Noile drepturi anunțate de Louise Haigh (prim-secretar de stat) prevăd că angajatorii care resping o astfel de solicitare trebuie să se întâlnească cu angajatul, să analizeze serios cererea și să explice motivele deciziei. Regula vine peste dreptul existent al angajaților de a cere muncă flexibilă, iar Haigh a subliniat că nu toate joburile pot fi făcute de acasă și nu toate cererile pot fi aprobate, dar fiecare solicitare trebuie tratată cu seriozitate.

___

Autismul nu înseamnă un angajat mai puțin bun. Uneori înseamnă un angajat mai punctual, mai consecvent și mai de încredere. O spun experții americani care lucrează cu organizații și companii din România și o demonstrează povestea lui Alexander Bentley, un tânăr cu autism care muncește de la 16 ani, inclusiv în retail, IT și cercetare. Pentru el, integrarea la job a însemnat uneori lucruri simple: să poată purta un tricou sub uniformă dacă materialul îl deranja sau să iasă câteva minute dintr-un mediu prea zgomotos. Experții spun că astfel de ajustări mici pot face diferența, iar persoanele cu autism pot fi angajați foarte consecvenți și productivi.

___

IMDb a creat o categorie specială pentru creatorii de pe internet. Site-ul acela unde cauți orice actor sau film și afli tot despre el, are de acum o categorie numită „Digital Creator”, creată pentru vloggeri, streameri, gameri, influenceri. Până acum, ca să ai profil pe IMDb trebuia să fi apărut într-un film sau serial. De-acum, dacă toată cariera ta e pe YouTube sau TikTok, tot poți avea profil, fără să fi pus vreodată piciorul pe un platou. Practic, platforma recunoaște că linia dintre „vedetă de Hollywood” și „creator online” s-a cam șters, iar industria (producători, branduri, casting directori) are nevoie de un loc unde să-i găsească pe amândoi la fel de ușor.

___

„Nu vreau să jignesc pe nimeni. Cam multe femei care conduc, iau decizii pentru Metrou astăzi. La CA femei, la directori femei”, a spus Marian Artimon, liderul sindical de la Metrorex. Declarația vine în contextul în care femeile ocupă doar 33,9% dintre funcțiile de conducere din România, potrivit datelor Eurostat. Angi Șerban îi răspunde lui Artimon că a pune problemele unei companii pe seama numărului de femei din conducere nu este o critică a managementului, ci misoginie:

„Femeile intră mai greu pe piața muncii, ajung mai rar în funcții de conducere și, când reușesc, se trezește câte un Marian Artimon să le facă vinovate pentru problemele unui sistem doar fiindcă sunt femei. Metrorex are probleme de buget, personal și management. Uterul nu este indicator de performanță, Nea Artimon, competența este”, a scris ea.

___

FSEGA Student Job Market, platforma lansată în 2024 de FSEGA-UBB, conectează studenții și masteranzii cu oportunități de joburi și internshipuri și le arată ce competențe, valori și beneficii caută angajatorii. Platforma are deja 70 de companii conectate și folosește inclusiv AI pentru a recomanda oportunități în funcție de profilul și interesele utilizatorilor. Astfel, studenții își pot construi treptat profilul profesional prin cursuri, proiecte, activități extracurriculare și internshipuri. Datele colectate de platformă în anul universitar 2025-2026 arată că angajatorii caută combinații de competențe tehnice și umane. În același timp, comunicarea, lucrul în echipă, gândirea analitică, adaptabilitatea și proactivitatea apar frecvent alături de competențele tehnice.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Un șef bun nu are nevoie să fie temut ca să fie respectat.

Mult timp, frica a fost confundată cu autoritatea: dacă oamenii se tem de șef, vor fi mai disciplinați și vor munci mai bine. Doar că frica poate obține conformare pe termen scurt, nu și implicare reală. Când oamenii se tem să greșească, să pună întrebări sau să spună „nu sunt de acord”, încep să tacă. Iar o echipă care tace nu este neapărat o echipă performantă. Este, uneori, doar o echipă care a învățat să se protejeze.

Ideea apare într-un articol publicat recent în Inc. de Simona Rozhko, fondatoare și CEO, care susține că echipele bune au nevoie în același timp de responsabilitate și siguranță psihologică. Un lider poate avea standarde ridicate, poate purta conversații dificile și poate lua decizii ferme fără să-și intimideze oamenii.

Diferența este simplă: într-un astfel de mediu, angajații își consumă energia rezolvând probleme, nu încercând să ghicească dacă șeful se va enerva.

🌶️ Sweet & spicy.

În Polonia roboții protestează contra AI. Sună a glumă, dar chiar e real, aproximativ 30 de roboți umanoizi au mărșăluit în fața Ministerului Afacerilor Digitale, cu lozinci ca „Apărați locurile de muncă” și „Nu așteptați, reglementați”. Protestul a fost organizat de o inițiativă civică care cere dezbatere reală cu privire la consecințele automatizării. Liderul inițiativei este și patronul unei companii de robotică și se declară „înspăimântat” de răsturnările tehnologice care ameninţă organizarea societăţii în jurul muncii.

Peste 1.500 de angajați ai CFR Marfă nu și-au mai primit salariile de luni de zile.

Aproximativ 1.550 de angajați ai CFR Marfă nu și-au mai primit salariile de luni de zile. Sindicatul Mișcare Comercial Vagoane cere statului să găsească urgent o soluție pentru plata oamenilor, care au familii, rate și facturi de achitat și nu sunt responsabili pentru datoriile istorice ale companiei. O soluție propusă prin modificarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale a fost respinsă în Parlament pe 9 septembrie: proiectul a primit 129 de voturi pentru, 70 împotrivă și 38 de abțineri, fără să atingă numărul necesar pentru adoptare.

Problema vine într-un moment în care CFR Marfă este aproape de faliment, cu datorii de miliarde de lei și două cereri de intrare în faliment respinse de instanță în acest an. Statul pregătește în paralel transferul activității viabile către Carpatica Feroviar, companie înființată în 2024, însă pentru cei 1.550 de angajați problema este una imediată: au muncit, dar așteaptă de luni de zile banii pentru munca lor. Sindicatul spune că va continua demersurile pentru găsirea unei soluții.

România are oameni mai bine pregătiți pentru AI decât companiile în care lucrează.

România pare să aibă o bază profesională mai bună pentru AI decât sugerează nivelul foarte scăzut de adopție din companii. În Global Outsourcing AI Readiness Index 2026, realizat de Ataraxis, România a primit 63 de puncte la competențele legate de AI, peste Cehia, Bulgaria și Ungaria și sub Polonia. Scorul trebuie însă citit cu pragmatism: asta nu înseamnă că 63% dintre angajații români „știu AI”, ci este construit din indicatori precum competențele declarate pe LinkedIn, activitatea developerilor pe GitHub, demografia și migrația talentului. Cu alte cuvinte, spune mai degrabă că există oameni și competențe pe care economia le-ar putea folosi.

Companiile sunt însă în urmă. România are doar 42 de puncte la adopția AI în business, cel mai slab scor dintre cele cinci țări din Europa Centrală și de Est analizate. Iar datele Eurostat confirmă decalajul: în 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii AI, față de aproximativ 20% media UE.

🔎 Meserii sub lupă: Alexandra Bica caută pietre prețioase în minele din Tanzania.

În estul Tanzaniei, ziua de lucru a Alexandrei începe uneori pe motocicletă. Pleacă din Arusha spre zona râului Umba, una dintre regiunile miniere importante ale țării, împreună cu oamenii care o ajută să ajungă la mineri. Se oprește în sate și puncte unde aceștia vin cu pietrele găsite, le studiază, le cumpără, le fațetează și încearcă să construiască în jurul lor un business.

Meseria ei începe, de fapt, înainte ca piatra să ajungă pe masa de lucru. Alexandra trebuie să-și dea seama ce se ascunde în materialul brut și cum ar trebui tăiat pentru a obține cea mai bună piatră posibilă. Forma, culoarea, claritatea, incluziunile și fisurile contează. O tăietură greșită poate însemna chiar distrugerea pietrei. Iar riscuri există încă din momentul cumpărării: uneori, nu poți ști cu certitudine dacă o piatră este naturală sau sintetică fără o analiză de laborator, iar banii investiți pot rămâne luni întregi blocați într-o piatră până își găsește cumpărătorul.

Citește articolul aici

Dincolo de partea spectaculoasă a meseriei (drumurile în Tanzania, minele și pietrele rare), aceasta presupune multă muncă de teren, răbdare și precizie. Alexandra trebuie să știe unde să caute, să ajungă rapid când află că într-o anumită zonă s-a găsit ceva interesant, să construiască relații cu minerii și să înțeleagă piața.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Fetele care fac sport în adolescență au șanse mai mari să ajungă în roluri de lider.

Femeile care au practicat un sport cel puțin trei ani înainte de finalul liceului au fost cu 50% mai susceptibile să ocupe poziții de leadership decât cele care nu au făcut sport, arată un studiu realizat de e.l.f. Beauty și Parity, pe 9.500 de persoane din Statele Unite, Canada, Germania și Marea Britanie. Aproape 90% dintre ele spun că o abilitate sau un mod de gândire învățat prin sport le-a ajutat să obțină o promovare în carieră, iar femeile care au practicat sport sunt cu 37% mai predispuse să aspire la poziții de conducere și cu 25% mai dispuse să-și negocieze salariul. De asemenea, foștii sportivi profesioniști spun că lecțiile învățate pe teren îi ajută în rolurile executive.

Cu toate acestea, fetele au mai puține oportunități de a practica sport decât băieții. Miza este să le oferim fetelor șansa de a descoperi ce poate învăța din sport: disciplină, perseverență, lucru în echipă, încredere și capacitatea de a conduce. Beneficiile nu vin din medalii, ci din faptul că ai fost acolo, ai învățat, ai concurat și ai continuat să joci.

📜 Scurte și tari (II).

Robotul care îți poate împături hainele sau face curățenie a intrat în producție de serie în China. IRON, robotul umanoid dezvoltat de compania chineză Xpeng, are 1,73 metri, cântărește 65 de kilograme și se poate deplasa autonom, evita obstacole, executa comenzi și chiar își poate încărca singur bateria. Compania spune că robotul ar putea ajunge să fie folosit în case pentru treburi precum curățenia sau împăturirea hainelor și, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină chiar un „însoțitor” al oamenilor. Primele utilizări comerciale sunt programate în China, iar livrările către clienți ar urma să înceapă în 2027. Ce înseamnă asta pentru oameni? Că vom avea mai mult timp liber sau doar vom primi și mai multe taskuri?

Leave a comment

___

Lucrezi 9 ore pe zi, dar ești plătit pentru 8? Da, poate fi legal – dacă o oră este pauză de masă și pauza este una reală. Codul muncii spune că, atunci când programul zilnic depășește 6 ore, angajații au dreptul la pauză de masă, iar aceasta nu este inclusă automat în timpul de muncă. Asta înseamnă că un program 9.00–18.00, cu o oră de pauză, poate fi perfect legal pentru un angajat cu normă de 8 ore. Problema apare dacă „pauza” există doar pe hârtie, iar omul continuă să muncească, să răspundă la solicitări sau să rămână efectiv la dispoziția angajatorului. În plus, durata pauzei nu este stabilită în mod general la 30 de minute pentru toți angajații adulți, ci trebuie verificată în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă. Explicațiile juridice au fost prezentate de Adevărul, într-un articol semnat de Afrodita Cicovschi.

___

Postura pe care o avem la birou ne poate afecta nu doar spatele, ci și respirația și nivelul de stres. Potrivit kinetoterapeutului Dr. Vlad Petean, de la MedLife, statul „prăbușit” în scaun, cu umerii înainte și bărbia spre monitor, limitează mișcarea diafragmei și face respirația mai superficială, ceea ce poate favoriza activarea sistemului nervos asociat stresului. Semnele pot fi suspinele frecvente, căscatul sau senzația că rămâi fără aer când vorbești. Specialistul recomandă să ne ridicăm de la birou cel puțin o dată pe oră și să facem câteva respirații profunde, cu umerii trași înapoi și pieptul deschis, pentru a relaxa musculatura și a permite diafragmei să lucreze mai eficient. Am pus pe blogul nostru un articol în care avem și un exercițiu simplu, de un minut, pe care îl poți face chiar lângă birou.

___

Ghid pentru sprijinirea angajaților în perioadele de menstruație și menopauză. Tocmai a fost lansat de ISO, organizația internațională care stabilește acele standarde urmate voluntar de companii din toată lumea. Probabil ai auzit de ISO 9001 (standardul pentru calitate) sau ai văzut sigla ISO pe câte un site. Ei bine, ISO 45010 e primul ghid din lume dedicat exact acestui subiect la job. Este un set de recomandări practice, gratuite pentru orice companie: cum să pregătească managerii, ce ajustări poate face la locul de muncă, cum să deschidă conversația, etc. Motivul apariției este un sondaj pe aproape 6.500 de femei din 7 țări, care arată că 7 din 10 vor un proces clar din partea angajatorului, dar 6 din 10 spun că șeful lor nu a adus niciodată vorba despre asta. Practic, angajații vor sprijin, companiile tac, iar acest ghid e prima încercare serioasă de a sparge gheața.

___

Tot mai mulți tineri americani își regândesc planurile de studiu și carieră din cauza AI-ului. 31% dintre studenți și-au schimbat deja planurile profesionale, iar 39% au luat în calcul schimbarea specializării, arată un sondaj CNBC și SurveyMonkey. Informatica este unul dintre domeniile care îi neliniștesc cel mai mult, pe fondul concedierilor din industrie. Dar experții spun că problema nu este neapărat alegerea specializării „potrivite”, ci competențele pe care le dezvoltăm, indiferent de domeniu.

Creativitatea, gândirea critică și capacitatea de a vedea conexiuni pe care AI nu le face ușor sunt competențe care devin tot mai importante. De aici și interesul unor lideri din business pentru o posibilă revenire a științelor umaniste, precum istoria sau literatura. Nu înseamnă că studenții ar trebui să fugă de domeniile tehnice, ci că alegerea unei specializări nu le garantează un viitor sigur. Mai important este să aleagă un domeniu care îi interesează și care le oferă ocazia să-și dezvolte abilități pe care AI nu le poate înlocui atât de ușor.

___

Șase dintre cele mai rapide 10 ocupații ca ritm de creștere estimat în Statele Unite pentru perioada 2025-2035 sunt în sănătate și asistență socială. Creșterea este alimentată în special de îmbătrânirea populației și de prevalența bolilor cronice și a problemelor de sănătate mintală. În top apar și două ocupații din IT – data scientists și cercetătorii în informatică, chiar dacă acestea au un nivel ridicat de expunere la AI. Alte două ocupații cu creștere rapidă sunt instalatorii de panouri fotovoltaice și tehnicienii pentru turbine eoliene. La polul opus, se estimează că numărul joburilor din comerțul și din guvernul federal vor scădea ușor.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Un buget infim pentru educație, niște materii depășite și câțiva profesori epuizați intră într-un bar și comandă un rând de rezultate bune la PISA.

Barmanul: „Sigur. Dar cine plătește?”

Toți se uită spre elevi.

Mircea Miclea, după rezultatele PISA: Inegalitățile dintre școli adâncesc prăpastia socială.

Rezultatele PISA 2025 arată că România nu are doar o problemă de educație, ci una care poate ajunge direct în economie și pe piața muncii. Concret, testele PISA arată că 52% dintre elevii români nu înțeleg matematica și nici nu pot aplica elemente de bază din această materie. Și „cireașa de pe tort”, 48% dintre ei nici măcar nu înțeleg ce citesc. La nivelul UE, doar elevii din Bulgaria și Cipru au rezultate mai slabe decât cei din România.

România este printre primele 10 țări din cele 91 participante în care diferențele dintre școli sunt la cel mai înalt nivel posibil, iar calitatea școlii explică aproximativ jumătate din diferențele de performanță dintre elevi, avertizează profesorul Mircea Miclea. În același timp, România a scăzut la Științe, Lectură și Matematică față de 2022 și este sub media OECD la competențele digitale. Pe termen lung, competențele slabe înseamnă mai puține joburi bine plătite și mai puține investiții în România.

„Inegalitatea aceasta se replică: ai o inegalitate la nivelul educației, care apoi se propagă mai departe în societate. Diferența dintre cei care fac parte din medii selectate și merg la școli bune și cei care sunt în spate va crește din ce în ce mai mult. De fapt, și datele PISA din acest an arată, la nivel global, că diferența dintre scorurile celor mai buni elevi și cele ale celor mai slabi este la cel mai ridicat nivel din toată istoria PISA.

Așa că e cu atât mai important de luat în seamă reducerea inegalității dintre școlile din România, pentru că altfel această inegalitate va fi din ce în ce mai mare și va produce falii sociale. Se vor crea moduri total diferite de gândire între cei care au un traseu legat de o școală bună și un mediu familial, socioeconomic avantajat, și cei care au un statut socioeconomic dezavantajat și o școală proastă. Se vor crea falii sociale: vor gândi diferit, vor acționa diferit, vor trăi diferit, din ce în ce mai diferit. Adică asta este o problemă de securitate națională: această creștere a inegalității”, a declarat Mircea Miclea în interviul pentru Edupedu.ro.

Concluzia noastră, după ce am văzut zeci de postări ale oamenilor șocați de rezultatele slabe ale elevilor la această testare internațională: nu putem judeca rezultatele copiilor fără să ne uităm și la mediul în care cresc, la inegalitățile dintre școli, la condițiile de trai, la șansele diferite pe care le au de la început și mai ales, la cât investim noi în educație.

Share

Noul an școlar începe cu aceeași rană. Profesorul care a făcut AVC la 25 de ani: „Sistemului nu-i pasă dacă azi cazi din picioare. Mi-e rușine de rușinea celor din fruntea ministerului”

Și dacă tot vorbim despre rezultatele copiilor, merită să ne uităm cu mai multă atenție și la oamenii care-i ghidează zi de zi: Petruț Rizea s-a întors săptămâna asta la clasă, după un AVC pe care îl pune pe seama epuizării. Ironia e greu de ignorat - cu doar doi ani înainte, studiase burnoutul profesorilor în lucrarea lui de licență. Acum vorbește fără menajamente despre nopți nedormite, zile în care nu mânca și nu se hidrata, frica de după ore și un sistem despre care „nu pune deloc accent pe sănătatea profesorilor”.

La început de nou an școlar, am vorbit cu el despre burnout, vocație, frică, responsabilitate și ce le lăsăm moștenire generațiilor viitoare, fiecare din rolul nostru.

🚨 Ce ne mai doare (în online): anxietăți provocate de AI.

„Avem acum o listă cu anxietățile pe care AI-ul le provoacă în cei ce îl folosesc cel mai mult: programatorii. Și ceva îmi spune că se va aplica și în alte meserii cât de curând.

Cercetători danezi au lucrat cu o firmă de software mare (1.200 de angajați). Compania a pornit adopția organizațională de AI în ianuarie 2025: a început cu GitHub Copilot, l-a abandonat după 3 luni din cauza calității, l-a înlocuit cu Claude Code, a numit „ambasadori AI” în fiecare proiect și a introdus un model de lucru cu AI pe 5 nivele cu care angajații se autoevaluează. Dacă lucrezi într-o multinațională din Cluj sau București, probabil îți sună cunoscut. La un an distanță, interviuri cu ingineri, arhitecți, testeri și manageri au scos la suprafață cinci costuri psihologice:

1. Anxietatea responsabilității: programatorii rămân răspunzători pentru cod pe care nu l-au scris ei.

2. Povara verificării: autorii îi spun „verification tax”: costul ascuns pe care îl plătești ca să poți garanta pentru ce a generat mașina.

3. Identitatea de meseriaș, fisurată: „Sunt un tip tehnic, iar AI-ul îmi ia toate părțile faine. Acum sunt doar o maimuță care scrie prompturi”, zice un arhitect software cu 30 de ani de experiență.

4. Satisfacția dispare: „Am simțit cândva mândrie că sunt bun la codat. Toate lucrurile la care am muncit din greu ... nu mai contează”, spune un senior.

5. Angoasa incertitudinii: modele noi apar lunar, ce înveți azi expiră ca iaurtul, nimeni nu știe care sunt bunele practici.” - văzută la Mircea Șerdin.

Tu lucrezi cu AI-ul? În care dintre cele 5 anxietăți te regăsești?

Leave a comment

România are oameni mai bine pregătiți pentru AI decât companiile în care lucrează.

România pare să aibă o bază profesională mai bună pentru AI decât sugerează nivelul foarte scăzut de adopție din companii. În Global Outsourcing AI Readiness Index 2026, realizat de Ataraxis, România a primit 63 de puncte la competențele legate de AI, peste Cehia, Bulgaria și Ungaria și sub Polonia. Scorul trebuie însă citit cu pragmatism: asta nu înseamnă că 63% dintre angajații români „știu AI”, ci este construit din indicatori precum competențele declarate pe LinkedIn, activitatea developerilor pe GitHub, demografia și migrația talentului. Cu alte cuvinte, spune mai degrabă că există oameni și competențe pe care economia le-ar putea folosi.

Companiile sunt însă în urmă. România are doar 42 de puncte la adopția AI în business, cel mai slab scor dintre cele cinci țări din Europa Centrală și de Est analizate. Iar datele Eurostat confirmă decalajul: în 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii AI, față de aproximativ 20% media UE.

Nici la pregătirea generației următoare nu stăm grozav, România este tot ultima dintre cele cinci țări din regiune analizate. Per total, ocupăm locul 13 din 25 în clasamentul Ataraxis.

📜 Scurte și tari (I).

Aproape 8 din 10 angajați români stau maxim 30 de minute la masa de prânz, arată un studiu recent făcut de Edenred. Comprimarea pauzei de prânz este asociată în principal cu volumul ridicat de muncă și cu ritmul accelerat al activității profesionale. (Păi nu trebuia AI să ne eficientizeze munca? Probabil că o face, dar cine folosește AI știe că îndeplinește mai multe sarcini, verifică, corectează erori, ceea ce duce la „brain fry”, cum am mai scris pe aici). Închidem paranteza și revenim la studiul făcut de Edenred pe vreo 3000 de angajați, unde 7 din 10 chiar sar peste masa de prânz în fiecare zi sau ocazional, deși spun că le aduce energie, concentrare și pentru unii e cel mai plăcut moment social al zilei.

___

Din 1 ianuarie 2027, angajații ANAF vor fi evaluați după indicatori măsurabili, de la rezultatele instituției și ale structurii în care lucrează până la performanța individuală. Cei care primesc „bine” sau „foarte bine”, își ating obiectivele și respectă condițiile de integritate pot primi bonusuri de până la trei salarii de bază, în funcție de activitate și de banii disponibili. În schimb, calificativul „satisfăcător” vine cu o tăiere de 10% a drepturilor salariale până la următoarea evaluare. Ministerul Finanțelor spune că noul sistem ar trebui să pună accent pe calitatea rezultatului, nu pe numărul de controale sau volumul de activitate, iar indicatorii nu vor putea fi construiți astfel încât să încurajeze controale abuzive sau nejustificate. Sună bine pe hârtie, dar cum ne asigurăm că presiunea de a performa nu devine presiunea de a găsi cu orice preț ceva de amendat?

___

860.000 de români aveau, la finalul lui 2022, un certificat de handicap. Și pentru mulți dintre ei, problema nu este doar dizabilitatea, ci toate barierele pe care societatea le pune în jurul ei. Un raport Code for Romania identifică 42 de probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, de la accesul la educație, sănătate și locuri de muncă până la servicii publice și participarea la viața socială. Cercetarea propune 25 de soluții, inclusiv instrumente digitale care ar putea face viața de zi cu zi mai accesibilă. Pentru că o societate cu adevărat incluzivă nu le cere oamenilor cu dizabilități să se adapteze la o lume construită fără ei. Își schimbă lumea, chiar dacă asta înseamnă efort.

___

Companiile caută specialiști care înțeleg tehnologia și știu lucreze cu datele. Un raport Heidrick & Struggles, bazat pe date proprii din proiectele derulate pentru clienții săi din SUA și Europa, arată că cererea pentru manageri cu competențe avansate de analiză a datelor a crescut cu 350% într-un singur an. Au urmat strategia de brand (+333%) și marketingul digital (+180%). Cu alte cuvinte, transformarea prin AI nu mai înseamnă doar „cumpărăm un tool”, ci și „avem nevoie de omul potrivit care să știe ce facem cu datele și cum integrăm tehnologia în business”, fără să extindem permanent echipa. În plus, rămân esențiale competențele care țin o companie în funcțiune în perioade de schimbare: control financiar și audit, management de proiect, planificare și modelare financiară sau optimizarea proceselor.

___

În Statele Unite, un grup de parlamentari propune ca marile companii de AI să plătească o taxă care să crească automat dacă șomajul crește. Banii ar urma să finanțeze noi locuri de muncă în construcții, infrastructură și îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor. Este una dintre inițiativele prin care politicienii încearcă să pregătească piața muncii pentru o eventuală pierdere masivă de joburi din cauza AI, de la programe de recalificare până la obligația companiilor de a raporta concedierile influențate de automatizare. Și oamenii din industria tech, inclusiv Bill Gates, Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, și Sam Altman, au vorbit despre riscul ca AI să elimine un număr foarte mare de locuri de muncă și despre nevoia ca o parte din câștigurile generate de tehnologie să ajungă și la oameni.

___

A răspuns cu vorbe fără sens, iar AI-ul l-a crezut la interviul de angajare. Un influencer a pus la încercare un interviu de angajare făcut de un chatbot AI, răspunzând intenționat cu fraze fără sens și cuvinte inventate, iar sistemul a început să le interpreteze ca și cum ar fi fost răspunsuri profesionale reale. Botul a transformat expresii precum „raccoon protocols” și „plumes of gauze” în experiență de muncă și competențe relevante, apoi a încheiat interviul spunând că va reveni cu pașii următori. Experimentul, prezentat într-un clip satiric, arată cât de ușor poate fi derutat un sistem AI folosit pentru recrutare și ridică semne de întrebare despre cât de bine pot evalua astfel de instrumente candidații.

___

Doar 1,8% dintre persoanele ocupate din România lucrează în sectorul cultural, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. În același timp, industriile creative trec printr-o transformare accelerată: 87% dintre creatorii care folosesc instrumente AI spun că acestea i-au ajutat să-și dezvolte mai repede afacerea sau comunitatea, dar 85% consideră că deciziile finale trebuie să rămână la om. Profesioniștii din industriile creative au nevoie de gândire strategică, competențe de business, management de echipă și capacitatea de a lua decizii într-un mediu în care AI preia tot mai multe sarcini. O miză importantă devine și protejarea proprietății intelectuale și transformarea ideilor creative în proiecte și afaceri sustenabile. Bucharest Business School propune, în acest sens, Creative MBA, un program dedicat celor care conduc afaceri din industriile creative și culturale.

___

CNA a stabilit reguli noi pentru creatorii de conținut cu peste 100.000 de urmăritori, valabile din 27 septembrie. Se aplică cui trece de acest prag (inclusiv cumulat pe toate canalele de social media) și îndeplinește simultan șase condiții: conținut cu scop comercial, responsabilitate editorială, minimum 24 de materiale postate în ultimul an și obținerea de bani sau beneficii din conținut. Cine bifează toate criteriile trebuie să se notifice la CNA, printr-un formular însoțit de act de identitate și declarația de venituri de la ANAF. Cei care deja se încadrează au 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a se conforma.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Întrebările dificile nu duc neapărat la răspunsuri sincere.

Oamenii experimentați le pot anticipa, își pregătesc răspunsurile și pot controla conversația fără să spună, de fapt, prea multe. Cercetătorii propun o alternativă: întrebarea-surpriză, legată direct de ce a spus interlocutorul, dar suficient de neașteptată încât un răspuns pregătit să nu fie suficient.

Analizând peste 126.000 de teleconferințe cu rezultate financiare ale unor companii listate în SUA, cercetătorii au observat că astfel de întrebări îi făceau pe directori să ofere răspunsuri mai lungi, să evite mai des întrebarea sau chiar să intervină personal în discuție. În plus, întrebările-surpriză erau asociate cu schimbări mai mari ale prețului acțiunilor și cu modificarea recomandărilor analiștilor, semn că scoteau la iveală informații care puteau schimba perspectiva asupra companiei.

Ce-i de făcut? Pentru manageri, metoda poate fi folosită fără să transforme conversația într-un interogatoriu. În loc să cauți întrebarea cea mai agresivă, pornește de la ce spune interlocutorul, caută legături pe care nu le-a explicat, pune sub semnul întrebării o presupunere importantă sau introdu o situație ipotetică plauzibilă. Iar pe măsură ce AI îi ajută pe oameni să se pregătească mai bine pentru întrebările previzibile, întrebările adaptate la context, pe care nu le pot anticipa ușor, vor deveni și mai valoroase.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Sindromul FOMO în carieră: cum spui DA oportunităților fără să te îngropi în sarcini.

Ți s-a întâmplat vreodată să accepți din impuls fiecare proiect nou, inițiativă sau ședință de la birou doar de frică să nu pierzi vreo ocazie uriașă de a avansa? Acesta este celebrul FOMO (Fear of Missing Out) aplicat în carieră, acea teamă continuă că vei rata ceva important dacă nu ești peste tot. Deși intenția de a fi implicat este excelentă, această abordare te duce rapid spre burnout și sarcini imposibil de gestionat.

Vestea bună este că poți rămâne un profesionist de top fără să-ți sacrifici energia sau calitatea muncii dacă faci tranziția de la un „DA” impulsiv la o selecție strategică a oportunităților. Înainte de a accepta o nouă provocare, acordă-ți 10 secunde și întreabă-te dacă acel task te duce mai aproape de obiectivele tale sau doar îți aglomerează agenda.

Atunci când vrei să fii un om de echipă, dar capacitatea ta este la limită, o tehnică genială este „DA-ul condiționat”. În loc să refuzi brutal sau să accepți resemnat, reîncadrează discuția: exprimă-ți entuziasmul pentru noua idee, dar întreabă clar la ce proiect curent poți renunța sau ce termen poate fi prelungit pentru a menține un nivel ridicat al rezultatelor.

Amintește-ți că de fiecare dată când spui „DA” unei sarcini secundare doar de dragul de a nu o rata, spui de fapt „NU” energiei și focusului tău pe proiectele care contează cu adevărat.

📜 Scurte și tari (II).

Cât din salariul tău dinainte de pensionare ți-l „înlocuiește” efectiv pensia? În Spania, e 80%, cea mai mare rată, iar la polul opus, în Lituania, doar 17%. România nu apare în acest clasament făcut de Visual Capitalist pe baza datelor OECD (nu suntem membri), dar estimările ne plasează undeva la 40 - 50% (în funcție de contribuțiile la pilonul II), deci sub jumătate din ce oferă Spania. Concluzia mai largă a analizei este că banii țării nu garantează o pensie bună. Spre exemplu, Mexic și Turcia, economii mai mici decât Germania, oferă totuși rate de înlocuire mai mari. Contează cum e construit sistemul, nu doar cât de bogată e țara.

___

Volkswagen taie 50.000 de locuri de muncă și închide patru fabrici în Germania, într-una dintre cele mai dure restructurări din istoria gigantului auto. Compania vrea să-și reducă la jumătate numărul de modele și să-și concentreze producția, după ce a ajuns să aibă o capacitate de producție mult peste cererea din Europa. Fabricile din Zwickau, Emden, Hanovra și Neckarsulm urmează să fie închise, iar aproximativ 50.000 de angajați dintr-un total de 650.000 vor fi afectați. Volkswagen spune că presiunea vine inclusiv din concurența tot mai puternică a producătorilor chinezi și din taxele vamale americane.

___

Uber pregătește cea mai mare rundă de concedieri din 2020 încoace: aproximativ 3.300 de oameni, adică 10% din totalul angajaților, își vor pierde locurile de muncă. CEO-ul Dara Khosrowshahi spune că restructurarea are un obiectiv clar: o companie mai simplă și mai rapidă, cu mai puține niveluri de management și mai puține echipe fragmentate. Numărul managerilor va scădea cu 20%, iar unii angajați în aceste roluri ar lucra ca contributori individuali pe viitor. Pe lângă asta, Uber își reorganizează echipele de inginerie și își concentrează investițiile în ride-sharing, livrare și mașini autonome/robotaxi.

___

Wizz Air pregătește concedieri colective în România, iar 172 de oameni ar urma să-și piardă locurile de muncă. Potrivit unui document obținut de APIX.ro, disponibilizările ar urma să aibă loc în octombrie și noiembrie 2026 și îi vizează pe angajați din bazele Wizz Air din București, Craiova, Cluj și Iași. Cei mai mulți dintre cei aflați pe listă sunt piloți, copiloți și însoțitori de bord. Compania ar urma să țină cont, în stabilirea concedierilor, de evaluarea performanței și de vechimea angajaților în grup. Pe scurt, primii trecuți pe „lista neagră” sunt cei cu evaluări slabe și vechime mică.

___

Încă 450 de oameni își vor pierde locurile de muncă: Printmasters își închide fabrica din Cicârlău, Maramureș. Compania anunță că va reduce treptat producția, urmând să oprească activitatea în mai 2027 și să închidă complet fabrica până la finalul anului. Decizia vine din strategia Grupului Solo, care vrea să își concentreze producția și logistica într-o singură unitate din Europa Centrală și de Est și, potrivit companiei, nu are legătură cu performanța fabricii sau a angajaților. Cei aproximativ 450 de oameni afectați vor primi compensații și sprijin pentru găsirea unor noi locuri de muncă.

___

Judecata, gândirea critică, adaptabilitatea și capacitatea de a înțelege contextul devin tot mai importante pe măsură ce AI-ul intră tot mai mult în munca de zi cu zi. EY va investi 100 de milioane de dolari în bonusuri pentru angajații din Statele Unite care își dezvoltă astfel de competențe și folosesc tehnologia pentru a îmbunătăți modul în care lucrează. Schimbarea aduce o provocare pentru angajatorii din domeniu: dacă AI preia sarcinile de bază, angajații aflați la început de carieră riscă să sară etape importante din formarea lor. Mai mult, firmele angajează mai mulți oameni cu experiență decât juniori, în timp ce tinerii sunt încurajați să-și dezvolte abilități umane.

___

Canabisul medicinal ar putea ajuta angajații să lipsească mai puțin de la muncă. Un studiu al Universității din Georgia (SUA), bazat pe analiza datelor de pe parcursul a 35 de ani, arată că în statele care au permis folosirea canabisului medicinal, absențele de la muncă din cauza problemelor de sănătate au scăzut cu 6,9%. Efectul a fost mai puternic în industria prelucrătoare și în alte profesii în care durerile și suprasolicitarea fizică sunt frecvente. Cercetătorii au observat însă că același efect nu apare în cazul canabisului recreațional, iar consumul problematic poate fi asociat chiar cu un absenteism mai ridicat. Canabisul medicinal nu rezolvă cauza durerii, mai ales atunci când aceasta este provocată de condițiile de muncă, dar ar putea ajuta angajați să-și amelioreze simptomele pe termen scurt.

___

De la burnout la „vreau să demonstrez că pot”: tot mai mulți oameni aleg provocarea în locul confortului. Un studiu observațional realizat de MedLife pe Via Transilvanica arată că participanții care s-au înscris să meargă pe jos cel puțin 10 zile nu caută doar aventura, ci și o ruptură de rutina zilnică, suprasolicitarea profesională sau perioade dificile din viață. Primele interviuri au identificat șase tipologii de participanți, uniți de aceeași dorință: să iasă voluntar din zona de confort și să-și testeze limitele. Proiectul analizează conceptul de „stres bun” și urmărește dacă efortul fizic susținut, natura și ieșirea din mediul obișnuit pot avea efecte asupra stării fizice și emoționale. Tu cum te deconectezi de la muncă?

Leave a comment

📖 Cartea câștigătoare.

De ce e atât de greu să lucrezi cu oamenii, chiar și atunci când munca în sine e simplă? Pentru că fiecare vine la job cu propriile frici, orgolii, așteptări și experiențe, iar lucrurile astea nu apar în fișa postului.

În „Munca e ușoară, cu oamenii e greu”, Adina Palea, Charles Fine, Júlio Volpp și Loredana Pădurean vorbesc despre 10 abilități „smart”, nu „soft”, care ne pot ajuta să navigăm mai bine relațiile de la muncă. De la ascultare, validare și maturitate emoțională până la adaptabilitate, modestie intelectuală și perspective multiple, abilități care pot face diferența între o echipă care doar lucrează împreună și una care chiar funcționează.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Leave a comment

Se fac angajări în IT, dar nu dacă ești la început de drum.

Am citit în The European Correspondent povestea lui Hugo, un suedez care a intrat la facultatea de informatică în 2022, chiar când apărea ChatGPT (dar povestea poate fi la fel de bine și despre Andrei, că se potrivește și României). Când s-a înscris la facultate profesorii îi garantau lui Hugo că se va angaja cât ar zice pește. Da, înainte, companiile pescuiau studenții chiar și din anul doi, încât mulți nici nu mai apucau să-și dea licența. Astăzi, după absolvire, Hugo descoperă o cu totul altă realitate: ofertele pentru începători nu mai sunt atât de multe, iar procesul de angajare durează luni de zile.

Paradoxul e că sectorul IT chiar a explodat: joburile aproape s-au dublat în UE între 2011 și 2024 (de la 5,6 la 10,3 milioane de oameni) conform unui raport Eurofound publicat recent, doar că cererea s-a mutat spre experiență: companiile caută tot mai mult senioritate și specializare, nu potențial brut. Cine e la început de drum simte exact opusul boom-ului din statistici. Cercetătorii Eurofound mai spun că în viitor AI va elimina din roluri, dar cel puțin până în 2024 datele arată că AI a creat joburi în tech. Și că nici măcar în cazurile unde companiile invocă AI-ul la disponibilizări nu e clar dacă e cauza reală sau doar o scuză comodă. Oricum, Hugo rămâne optimist: colegii lui au găsit toți de lucru „doar că durează câteva luni acum”.

Pentru al nostru Andrei schimbarea e și mai brutală: Conform aceluiași raport Eurofound, în 2014, peste jumătate din specialiștii IT din România (51,7%) aveau sub 35 de ani. Până în 2024, ponderea a scăzut cu 13,4 puncte procentuale - cel mai abrupt declin din UE după Slovacia (probabil pe fondul maturizării pieței, al migrației creierelor spre vest, dar și a scăderii joburilor pentru tineri).

În România, joburi pentru tineri par să existe, cel puțin potrivit datelor eJobs. Aproape jumătate dintre locurile de muncă publicate pe platformă în 2026 au fost destinate candidaților entry-level sau fără experiență. Mai exact, din ianuarie până în august au fost disponibile aproximativ 100.000 de astfel de joburi. Cu toate astea, trei din patru tineri români cu vârste între 18 și 24 de ani spun că le este mai greu să-și găsească un loc de muncă decât anul trecut, în timp ce numărul aplicărilor a crescut cu 28%. Principala problemă? Experiența cerută chiar și pentru joburile de junior.

Share

Poate că nu ne-am săturat de muncă, ci de felul în care muncim. Ce ne pot învăța oamenii care încă muncesc pământul despre muncă și sens?

„Tot stresul cotidian te face să-ți dorești uneori să înlocuiești munca intelectuală cu cea fizică, parcă ai prefera să stai toată ziua într-un solar decât cu ochii în Excel, ai crăpa lemne decât să mai participi la încă o ședință inutilă, ai smulge buruieni decât să te forțezi să suni iar nu știu câți oameni, ai face orice nu necesită să-ți obosești mintea. Ai simțit vreodată asta?”

Cum vedeau părinții sau bunicii noștri munca? Colega noastră, Lore, a stat de vorbă cu fotograful Vlad Dumitrescu pentru a încerca să găsească răspunsul la întrebarea cum facem pace cu munca noastră.

Citește articolul aici

📜 Scurte și tari (I).

Și, la voi în companie răspunde cineva dacă firma pierde 770 de milioane de euro pentru că nu a fost respectat un deadline? Politicienii români nu au fost capabili să construiască o lege a salarizării agreată de sindicate, lege care ar fi trebuit să fie gata pe 31 august 2026, termen stabilit în urmă cu 5 ani. Ei n-au performat, România pierde 770 de milioane de Euro din PNNR și nimeni nu răspunde. Potrivit unui sondaj realizat la cererea Ethical Media Alliance, 92% dintre români cred că ar trebui să existe consecințe pentru cei responsabili: de la demitere, până la recuperarea banilor din averea proprie. E o întrebare simplă: la voi răspunde cineva pentru incompetență? Că la stat, se pare, nimeni. Spune-ne în comentarii.

Leave a comment

___

România cheltuie cel mai puțin din UE pe educație, doar 2,97% din PIB în 2023, sub media europeană de 4,65%. Suedia, liderul UE, alocă 6,8% din PIB, mai mult decât dublu. Și aceste cifre au și consecințe. La ultima evaluare PISA (testul internațional care măsoară competențele de citire, matematică și științe la elevii de 15 ani), România a obținut 428 de puncte la fiecare dintre cele trei probe, plasându-se penultima în UE, înaintea doar a Bulgariei. Practic, elevii din România (și Bulgaria) stau la coada clasamentului atât la finanțare, cât și la rezultate.

O analiză Euronews arată însă că relația bani-performanță nu e automată peste tot. Spre exemplu, Letonia cheltuie cu mult sub media UE per elev și are totuși rezultate peste medie, în timp ce Malta cheltuiește peste medie și iese sub așteptări. Deci finanțarea contează, dar depinde și cum sunt cheltuiți acei bani.

___

Tinerii fug de joburile digitale și se întorc la meserii tradiționale, pe care le văd ca fiind mai greu de înlocuit de AI. Într-o piață a muncii în care inteligența artificială începe să afecteze tot mai multe joburi entry-level din IT, contabilitate, juridic și industriile creative, tot mai mulți tineri britanici aleg meserii practice precum legarea manuală a cărților, prelucrarea metalului, construcția de ambarcațiuni sau realizarea de recuzită. Cererea pentru astfel de ucenicii este în creștere: o companie britanică de design metalic a primit peste 160 de candidaturi pentru doar două locuri, iar la National Theatre din Londra, un singur post de ucenic a atras 728 de aplicații. Pentru acești tineri, munca manuală nu este doar o strategie de protecție în fața AI, ci și o alternativă la munca în fața ecranului și o oportunitate de a face ceva concret, folosindu-și creativitatea și îndemânarea.

___

Bill Gates trage un semnal de alarmă privind riscurile AI. Cofondatorul Microsoft avertizează că inteligența artificială ar putea provoca pierderi masive de locuri de muncă și ar putea crește riscul de bioterorism. Într-o serie de interviuri, Bill Gates susține că AI a ajuns deja la un nivel care impune măsuri urgente și cere reguli internaționale pentru monitorizarea tehnologiei. Printre soluțiile propuse se numără taxarea AI și păstrarea anumitor meserii exclusiv pentru oameni, în special în domenii precum îngrijirea și educația.

___

În marile orașe din România, părinții plătesc între 1.000 și 2.000 de lei pe lună pentru un program de afterschool, în funcție de oraș și de serviciile incluse. În Cluj, de exemplu, costurile ajung la 2.000 de lei, iar în București, Brașov și Craiova, prețurile variază între aproximativ 1.000 și 1.800 de lei. Masa și transportul nu sunt întotdeauna incluse, ceea ce poate crește și mai mult nota de plată. Pentru multe familii, afterschool-ul a devenit o necesitate, mai ales când programul de lucru al părinților se termină mult după orele de școală.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Curajul de a fi imperfect: vulnerabilitatea ca superputere în leadership.

Leadershipul tradițional a promovat decenii la rând imaginea liderului invincibil, care le știe pe toate și nu greșește niciodată. În realitate, această mască dăunează echipei. Performanța modernă se bazează pe siguranță psihologică, un mediu în care oamenii au curajul să riște fără teama de a fi umiliți.

Catalizatorul acestei siguranțe este chiar vulnerabilitatea liderului. Așa cum a demonstrat cercetătoarea Brené Brown, vulnerabilitatea este măsura cea mai clară a curajului. Când un lider renunță la iluzia perfecțiunii, obține trei avantaje majore:

• deblochează comunicarea: Dacă liderul își ascunde greșelile, echipa va face la fel. Sinceritatea liderului dă permisiunea celorlalți să ceară ajutor la timp.

• stimulează inovația: Inovația cere experimentare, iar experimentarea include eșecul. Când eșecul este normalizat, oamenii propun idei îndrăznețe.

• construiește încredere reală: Oamenii nu urmează măști impecabile, ci lideri autentici.

Uite trei pași simpli ca bună ziua pentru vulnerabilitate: recunoaște când nu știi, asumă-ți greșelile și cere feedback. Vulnerabilitatea nu îți scade autoritatea, ci o transformă. Renunțând la pelerina de atotștiutor, creezi spațiul în care echipa ta poate deveni, cu adevărat, performantă.

Au plecat în Olanda pentru oportunități profesionale, nu din nevoie. Cum au ajuns românii cu joburi bune să nu mai vrea să se întoarcă?

O cercetare bazată pe discuțiile cu 27 de români din Olanda arată că aceștia duc o viață bună, cu mai puțină „fricțiune” în viața de zi cu zi, dar rămân într-o stare intermediară: nu se simt pe deplin integrați în societatea olandeză, dar nici nu iau în calcul o întoarcere definitivă în România.

Fenomenul are implicații și pentru România. Șapte din zece români din diaspora spun că nu se gândesc să revină în viitorul apropiat, dar șase din zece continuă să investească în țară. Pentru acești profesioniști, problema nu mai este doar salariul sau lipsa oportunităților, ci faptul că viața lor s-a mutat în altă parte. În același timp, ei au acumulat experiență, contacte internaționale și o perspectivă asupra unor sisteme și moduri de lucru diferite.

Mai mult, România începe să arate diferit și din perspectiva migrației. În 2025, numărul imigranților a fost cu 102.200 mai mare decât cel al emigranților, însă acest câștig nu a compensat sporul natural negativ de 104.100 de persoane. Populația rezidentă a ajuns astfel la 19,04 milioane la 1 ianuarie 2026, în timp ce îmbătrânirea demografică continuă să se accentueze.

🌶️ Sweet & spicy.

Paradoxul pieței muncii europene: oameni fără joburi și joburi fără oameni.

În Europa sunt, în același timp, locuri de muncă pentru care nu se găsesc oameni și oameni care nu-și găsesc locul de muncă potrivit. Iar problema începe să fie tot mai greu de pus doar pe seama economiei. În 2025, țările EURES (toate cele 27 de state membre, alături de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) au 2.617 ocupații cu deficit de forță de muncă și alte 2.177 în care există surplus. România se află printre țările cu cele mai multe ocupații deficitare (170). Interesant este faptul că aproape toate ocupațiile deficitare într-o țară sunt pe surplus în alta. Cu alte cuvinte, o parte din soluție ar putea fi chiar în interiorul Europei, dacă ar exista mai multă conectare între oameni și locurile de muncă de peste granițe.

În spatele acestui dezechilibru se află aspecte care nu se rezolvă peste noapte: populația îmbătrânește, mulți angajați se apropie de pensie, iar unele meserii nu mai sunt suficient de atractive pentru tineri. Femeile sunt încă mult mai puțin prezente în domeniile în care este nevoie de oameni, în timp ce reprezintă aproximativ 70% dintre angajații din ocupațiile cu surplus de forță de muncă. Iar multe dintre meseriile deficitare nu cer neapărat facultăți absolvite, ci competențe practice. De aici și nevoia tot mai mare de formare profesională, recalificare și învățare pe tot parcursul carierei.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Cum să fii un șef „cool” fără să ajungi vedetă pe LinkedIn pentru motive greșite.

A fi un șef cool nu înseamnă neapărat să faci glume la birou, petreceri cu echipa sau o bere băută împreună după program. Într-un articol publicat de The Wall Street Journal, Callum Borchers analizează cum se schimbă regulile nescrise pentru managerii care vor să fie apropiați de angajați fără să depășească limitele. În SUA, 32% dintre angajați spun că locurile lor de muncă au devenit mai serioase în ultimul an, în timp ce doar 16% le percep ca fiind mai relaxate și mai amuzante.

Asta nu înseamnă că șefii trebuie să devină roboți fără simțul umorului. Mai degrabă, ideea de „cool boss” se schimbă: mai puțin despre a fi cel mai amuzant om din încăpere și mai mult despre a fi un manager pe care oamenii se pot baza. Discuțiile despre filme, vacanțe sau experiențe comune sunt pariuri mai sigure decât glumele riscante, iar întâlnirile 1-1 în care managerul chiar își ascultă angajatul pot conta mai mult decât orice petrecere memorabilă. Cu alte cuvinte, cel mai cool șef s-ar putea să nu fie cel cu care ai chef să bei o bere, ci cel care îți ține spatele când lucrurile se complică.

📜 Scurte și tari (II).

Recomandare workshop: Behaviour Change Wheel – cum faci oamenii să adopte mai ușor un comportament nou? Ai lansat un proces, un tool sau o inițiativă internă, dar oamenii nu îl folosesc așa cum te-ai așteptat? Workshopul Behaviour Change Wheel, organizat între 8 și 10 octombrie, la Cluj, te ajută să înțelegi ce stă în spatele comportamentelor oamenilor și cum poți construi intervenții cu șanse mai mari să funcționeze. De la biasuri, euristici și nudging până la aplicarea metodologiei pe o problemă reală de business, workshopul e relevant pentru HR, leadership, learning, marketing, customer experience sau change management.

Printre aplicațiile concrete se numără adopția AI, participarea la traininguri, onboardingul, wellbeingul, feedbackul și schimbarea rutinelor de lucru. Workshopul este susținut de Prof. Angel Chater, profesor de Health Psychology and Behaviour Change și expert în aplicarea Behaviour Change Wheel, și de Dr. Alin T. Băiescu, fondator Behavioural Economics HUB, profesor de behavioural economics și practician licențiat în metodologiile BCW™ și BASIC©™.

___

Un mediu de lucru toxic te poate împinge să demisionezi, dar asta nu înseamnă că abuzurile angajatorului rămân fără consecințe. Potrivit unei analize publicate de avocatnet.ro, hărțuirea morală la locul de muncă poate include comportamente care afectează demnitatea, condițiile de muncă sau sănătatea fizică și psihică a angajatului, iar legislația românească recunoaște inclusiv stresul și epuizarea fizică drept forme de hărțuire morală. Angajatorii au obligația de a preveni și combate astfel de situații, inclusiv prin proceduri interne de sesizare și investigare. În cazuri grave, salariații pot ajunge să ceară în instanță despăgubiri pentru prejudiciile suferite.

___

Un tip care nu prea se descurcă să fie om vede un potențial uriaș în AI. James Parker, un personaj care, potrivit The Onion, și-a petrecut ultimii 30 de ani fără să fie prea interesat sau capabil să se implice în ceva cu adevărat important, este fascinat de inteligența artificială. A apelat deja la AI pentru a-i scrie un roman SF și e convins că, în viitor, oamenii nu vor mai trebui să facă aproape nimic. Logica lui? Dacă n-ai încercat niciodată să creezi ceva original, să înveți lucruri dificile sau să descoperi ce face viața interesantă, AI-ul pare, într-adevăr, o veste excelentă. Articolul e o satiră mai veche, dar încă actuală, care ridiculizează ideea că tehnologia ne va scuti de efortul de a fi oameni.

___

Un cercetător de la MIT are o veste proastă pentru companiile „mari și vechi” (mai ales pentru cele europene). Andrew McAfee spune că rețeta care ținea o afacere în top acum 50 de ani nu mai funcționează. Viitorul ar aparține companiilor tinere, rapide, care se adaptează din mers (genul SpaceX sau Netflix) și nu marilor jucători cu tradiție, care sunt lenți la schimbare. Acum zece ani a respins chiar el ideea SpaceX, considerând industria spațială prea închisă pentru o companie nouă. Azi, SpaceX valorează 2.000 de miliarde de dolari. Vestea și mai proastă e pentru Europa: McAfee citează raportul Draghi, care arată că valoarea „unicornilor” europeni e doar 10% din cea a SUA, iar cele mai valoroase 50 de companii din UE au, în medie, aproape 150 de ani vechime. Practic, în timp ce America își reînnoiește constant companiile de top, Europa se bazează încă pe aceiași dinozauri.

___

„AI nu ne fură joburile, ne schimbă meseriile”, spune Mihai Nadăș, Managing Director al Computacenter România și doctorand în inteligență artificială. El consideră că inteligența artificială va transforma piața muncii, preluând în special sarcinile repetitive, însă nu poate înlocui ușor judecata, creativitatea, responsabilitatea și relațiile umane. În România, AI poate deveni o oportunitate, însă este nevoie de investiții și de programe de recalificare pentru angajați.

💡 Știați că: Consumul excesiv de social media dăunează grav sănătății mintale, spun studiile.

Un studiu realizat pe 183.000 de adulți, pe baza a 11 ani de date, arată o asociere constantă între utilizarea intensă a rețelelor de socializare și depresia auto-raportată. Cercetătorii de la University of Cincinnati și Northwestern University au observat același rezultat în fiecare dintre cei 11 ani analizați: persoanele care petrec cel puțin 150 de minute pe zi în social media au raportat mai frecvent simptome de depresie. Autorii studiului atrag atenția că platformele sunt construite, inclusiv prin mecanisme inspirate din știința dependenței, pentru a ne menține cât mai mult timp online.

Studiul a apărut cu doar câteva zile înainte ca Meta să accepte, în cadrul unei înțelegeri cu 50 de procurori generali de stat din Statele Unite, noi restricții privind utilizarea Facebook și Instagram de către minori. Printre ele se află o limită implicită de două ore pe zi și blocarea accesului între miezul nopții și 6 dimineața. Cele două cifre sunt interesante puse una lângă alta: sunt doar 30 de minute între limita Meta și pragul asociat cu un risc mai mare de depresie.

Desigur, studiul vorbește despre o corelație, nu dovedește că rețelele de socializare provoacă depresie. Dar faptul că aceeași asociere apare în datele colectate timp de mai bine de un deceniu ridică o întrebare greu de ignorat: dacă platformele sunt proiectate să ne țină cât mai mult timp în ele, cât de mult timp petrecut online începe să fie, de fapt, prea mult?

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești

Tinerii vor să se pensioneze la 40-50 de ani. Ce este mișcarea FIRE?

Tot mai mulți tineri se uită la mișcarea FIRE (Financial Independence, Retire Early) ca la o alternativă la traseul profesional clasic, conform Euronews. Inflația, costurile tot mai mari ale locuințelor, salariile care nu țin pasul cu inflația și epuizarea profesională îi determină să-și construiască un plan pentru retragerea din piața muncii la 40-50 de ani. Ideea este să economisești și să investești cât mai mult în anii în care lucrezi, pentru ca la un moment dat veniturile din investiții să îți permită să trăiești fără salariu.

Pentru a ajunge la independență financiară la 40 sau 50 de ani, unii oameni pun deoparte 50-70% din venituri și își reduc drastic cheltuielile, ceea ce înseamnă disciplină, dar și compromisuri pe termen lung.

În funcție de stilul de viață dorit, există mai multe variante: Lean FIRE, pentru cei dispuși să trăiască foarte cumpătat, Fat FIRE, pentru cei care vor să-și păstreze confortul, sau Barista FIRE, pentru cei care renunță la un job full-time, dar continuă să lucreze part-time. Modelul nu este lipsit de riscuri: investițiile pot pierde din valoare, inflația poate da peste cap calculele, iar ieșirea prea devreme din câmpul muncii poate veni la pachet cu lipsa unui scop.

Share

Muncitorii străini devin tot mai importanți pentru piața muncii din România, dar se lovesc de xenofobie, birocrație și angajatori care renunță la ei când apar formalitățile.

Un reportaj publicat de Scena9 urmărește poveștile unor tineri asiatici care au studiat și au muncit în România și s-au trezit, la final, că e nevoie să demonstreze că au dreptul să rămână aici.

Unul dintre cazurile prezentate este cel al lui Rawee, un tânăr thailandez care, după absolvire, s-a mutat la Sebeș și a lucrat la o companie de logistică, punând cărămizi. Pentru a rămâne legal în România, avea nevoie de un angajator dispus să-i facă documentele necesare. Compania s-a retras însă din proces, spunând că este „complicat”.

În paralel, discursul public despre muncitorii străini devine tot mai agresiv, însă paradoxul e greu de ignorat: România își stabilește pentru 2026 un contingent de 90.000 de muncitori străini, în timp ce o parte a discursului politic îi prezintă tocmai pe acești oameni drept o problemă. Iar pentru cei care vin aici să muncească, întrebarea nu mai este doar „unde găsesc un job?”, ci și „sunt binevenit aici”?

🚨 Ce ne mai doare (în online): „Poți să îți faci cu drag meseria și să îți placă să fii plătit pentru ea.”

„Smiorc, medicii vor bani. Smiorc, profesorii vor bani. Smiorc, artiștii vor bani.

Bă, da’voi care le tot aberați pe astea vreți salariu acolo unde munciți, sau vă duceți din bunătatea inimii voastre?

De unde pretențiile astea ca anumite categorii profesionale să fie slugile moca ale restului lumii? Când te duci cu mașina la meseriaș, îl plătești? Când chemi un instalator sau un electrician, îi plătești? Zugravul îl plătești?

Iubirea de oameni poate coexista cu pasiunea pentru muncă, și nu e nimic în neregulă cu asta. Nimeni nu îți datorează gratuitate. Încă nu am văzut pâine la magazin care să coste 5 grame de iubire de oameni.” - văzută la Lorena Lupu.

Pe contul La Tablă poți consulta câteva „exemple de salarii din noua grilă de salarizare, primită de lideri la Cotroceni, atenție, salarii brute”. Ca să decizi singur(ă) dacă se poate trăi bine din aceste sume. Tu ce crezi despre acest subiect?

Leave a comment

📜 Scurte și tari (I).

Cum ajuți o echipă să transforme presiunea, schimbarea și incertitudinea în oportunități de învățare și dezvoltare? Asta vei învăța în cadrul certificării „Building Antifragile Teams”, un program practic de două zile croit pentru lideri, profesioniști HR, consultanți și traineri. Vei afla cum să identifici nivelul de antifragilitate al unei echipe și cum să creezi condițiile în care oamenii pot învăța, se pot adapta și pot performa mai bine atunci când lucrurile devin dificile.

Programul folosește Team Antifragility Diagnostic (TAD), un instrument validat și utilizat în peste 100 de echipe, și îți oferă un cadru clar și instrumente pe care le poți folosi ulterior în lucrul cu echipele. Certificarea are loc la București, între 2 și 3 septembrie, și este susținută de Cosmin Alexandru și Raluca Răschip, cofondatorii Teamology Institute. Înscrie-te aici.

___

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile publice pentru educație, potrivit Eurostat. În 2023, țara noastră a alocat 2,97% din PIB pentru educație, față de media de 4,65% la nivelul UE. Suedia, Finlanda și Belgia au alocat peste 6% din PIB, în timp ce în România, nivelul cheltuielilor pentru educație a rămas în ultimul deceniu în jurul valorii de 3% (cel mai ridicat procent din ultimii 12 ani fiind de 3,16%, în 2019).

În același timp, peste 800.000 de elevi, adică aproape trei din 10 copii din sistemul de învățământ, ar putea pierde bursele sociale pe perioada vacanței de vară, dacă proiectul pus în dezbatere de Ministerul Educației va fi adoptat. Până acum, bursele erau suspendate în vacanță doar pentru elevii care nu promovau anul sau aveau absențe nemotivate. Măsura este criticată de organizații precum Declic, care susțin că pentru familiile vulnerabile cei 300 de lei pe lună nu sunt un „premiu”, ci bani care pot merge către mâncare, medicamente sau utilități. Dezbaterea publică se încheie pe 27 august, iar petiția împotriva măsurii a strâns deja peste 33.700 de semnături.

___

Nokia își reduce drastic prezența în China continentală, unde va concedia majoritatea angajaților din diviziile de rețele mobile și infrastructură și își va închide treptat fabricile până la finalul anului. Decizia vine după ani în care compania finlandeză a pierdut teren în fața rivalilor chinezi, iar în China vor rămâne, practic, doar serviciile post-vânzare. La finalul lui 2025, Nokia avea aproximativ 7.200 de angajați în China continentală, Hong Kong și Taiwan, însă compania nu a precizat câți dintre aceștia vor fi afectați. În paralel, Nokia își mută atenția spre Statele Unite, unde a anunțat investiții de 4 miliarde de dolari în tehnologii de conectivitate bazate pe AI, cercetare și producție.

___

Ce citesc în 2026 liderii din întreaga lume? Ai aici o listă de 100 de cărți, curatoriată de McKinsey, pe teme precum: AI, leadership, reziliență, adaptare și felul în care înțelegem lumea. E imposibil să nu găsești ceva care să-ți stârnească curiozitatea.

___

HR-ul are un loc la masa deciziilor. Dar are și o voce? Undelucram.ro și DARE. We care lansează cercetarea națională „De la percepție la potențial”, pentru a afla câtă influență are, în realitate, funcția de HR în organizațiile din România. Este HR-ul consultat înaintea deciziilor importante? Are acces la date, bugete și autonomie? Este văzut ca partener strategic sau încă drept centru de cost? Dacă lucrezi în HR, participă la sondaj până pe 5 octombrie și contribuie la o radiografie reală a funcției de HR din România. Completează chestionarul aici.

___

Cazul Măciuca, în care pacienți ai unui centru de psihiatrie din Vâlcea au fost legați de paturi pentru ca angajații să poată lucra la casa șefului, revine în atenție după ce justiția a închis definitiv dosarul. În 2017, au apărut imagini cu pacienți legați cu chingi de paturi, în timp ce angajați ai Centrului pentru Reabilitare Psihiatrică Măciuca ar fi lucrat la casa managerului. Un fost angajat, Liviu Ștefănuț, spune că el și colegii care au vorbit cu procurorii au fost ulterior îndepărtați treptat din DGASPC. El a lucrat 19 ani în instituție și povestește că s-a simțit „complice” la ceea ce se întâmpla acolo, deși spune că a încercat să sesizeze situația.

Între timp, toți tinerii care apăreau în imaginile din 2017 au murit, iar după aproape 10 ani de anchetă, dosarul a fost clasat definitiv, procurorii invocând faptul că „nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”. Ce se întâmplă cu angajații care au curajul să vorbească atunci când instituția pentru care lucrează nu îi protejează? Întrebăm și noi retoric, că nu credem că ne răspunde vreo instituție în măsură să o facă.

___

Companiile riscă să-și piardă angajatele valoroase nu pentru că acestea nu mai sunt suficient de pregătite, ci pentru că nu știu să le reintegreze după concediul de creștere a copilului, arată un studiu calitativ realizat pe 10 femei revenite recent la muncă. Doar una dintre participante a avut parte de un program structurat de reintegrare, iar restul au descris sentimentul de singurătate în acest proces.

Studiul arată că, după unul sau mai mulți ani de absență, angajatele se întorc într-un mediu de lucru schimbat (de tehnologie și AI), însă decalajul poate fi recuperat. În schimb, lipsa sprijinului din partea companiei poate face diferența între o revenire reușită și plecarea din organizație. Măsuri simple, precum o discuție cu managerul înainte de revenire, o perioadă de acomodare sau un coleg care să ajute, pot face tranziția mult mai ușoară.

___

O primă de pensionare de 532.000 de euro, cea mai mare acordată până acum de o instituție de stat din România, a fost plătită de ROMATSA unui angajat care s-a pensionat în perioada 2024–2026. În total, în ultimii doi ani și jumătate, ROMATSA a acordat aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de prime de pensionare pentru 96 de angajați, adică peste 200.000 de euro, în medie, pentru fiecare. Instituția spune că se autofinanțează din tarifele plătite de companiile aeriene pentru serviciile de navigație aeriană.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Poți să ai zeci de ședințe pe zi, mesaje pe Slack și un calendar plin până seara și, totuși, să nu ai o conversație reală cu nimeni.

Despre singurătatea la muncă scrie Raluca Anton, psihoterapeut și trainer, care atrage atenția că una e să ai contact cu oamenii și alta e să te simți conectat cu ei. Munca hibridă a făcut lucrurile și mai complicate: avem mai multă flexibilitate, dar am pierdut multe dintre momentele mici în care se construiau relațiile: cafeaua împreună, discuțiile înainte de ședințe, conversațiile care nu aveau nicio legătură cu taskurile.

Singurătatea nu e doar o problemă personală: poate afecta implicarea, creativitatea, siguranța psihologică și chiar retenția angajaților. Ce pot face liderii? Nu le cerem să devină terapeuți. Pot începe cu lucruri simple: să întrebe oamenii cum sunt, să observe când cineva devine mai retras, să creeze timp pentru conversații care nu sunt despre muncă și, mai ales, să fie consecvenți. Tu te simți conectat cu oamenii cu care lucrezi?

Leave a comment

🔎 Meserii sub lupă: forward deployed engineer.

Una dintre meseriile apărute odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale este cea de forward deployed engineer (FDE), un fel de inginer AI care lucrează direct cu clientul. Acesta înțelege cum lucrează echipele, construiește și adaptează soluții bazate pe AI, le conectează la programele deja folosite, îi ajută pe angajați să le utilizeze și intervine când lucrurile nu funcționează. Mai mult, trebuie să știe cum să discute cu programatorii, cu managerii și să înțeleagă problemele unei afaceri.

De obicei traseul profesional începe cu studii de informatică sau AI și câțiva ani de experiență ca dezvoltator software ori inginer de date. Cererea pentru astfel de specialiști crește: numărul ofertelor de angajare pentru forward deployed engineer la nivel mondial a crescut cu 729% între aprilie 2025 și aprilie 2026, potrivit Indeed. În Franța, un specialist cu experiență poate câștiga 65.000-90.000 de euro brut pe an, iar cei seniori pot ajunge la 120.000-150.000 de euro.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Știința din spatele carierelor celor creativi: ce contează dincolo de talent.

Succesul unui om creativ depinde și de ceea ce construiește în jurul lui, nu doar de talent. Un studiu bazat pe 15 ani de cercetare, peste 4.200 de muzicieni și sute de case de discuri arată că există trei tipuri de „capital” care contează într-o carieră: capitalul economic (rezultatele și capacitatea de a genera venituri), social (oamenii și rețelele la care ai acces) și cultural (reputația, recunoașterea și respectul câștigat).

Cele trei se pot completa prin colaborări, iar aici managerii au un rol important: să pună împreună oamenii în funcție de ceea ce le lipsește. Cercetătorii spun că unele dintre cele mai bune combinații apar atunci când un talent la început de drum lucrează cu un nume consacrat, când persoane cu experiențe și perspective foarte diferite lucrează împreună și când oamenii își aduc rețelele de contacte la aceeași masă.

Dar o colaborare neobișnuită nu înseamnă automat și succes. De aceea, înainte de o angajare, promovare sau colaborare importantă, organizațiile ar trebui să se întrebe trei lucruri:

• ce a demonstrat omul respectiv că poate face: ce rezultate, proiecte are în spate.

• la cine poate ajunge: ce clienți, parteneri sau oameni din rețeaua sa pot deschide uși noi.

• cine îi respectă munca: ce experți sau profesioniști din domeniu îi recunosc valoarea.

Talentul, de unul singur, nu construiește cele mai puternice echipe. Contează și cum sunt alăturați oamenii, ce resurse aduce fiecare și ce îi poate oferi celuilalt.

📜 Scurte și tari (II).

România are aproape 300.000 de salariați care câștigă cel puțin 2.000 de euro net pe lună, iar 10 sectoare au ajuns să depășească acest prag salarial. În iunie 2026, salariul mediu net a ajuns la 5.734 de lei, cu 3,5% mai mult decât în aceeași lună din 2025. Cele mai mari salarii medii sunt în programare și consultanță IT (13.474 de lei net) și în activități de editare (11.999 de lei).

Față de acum 10 ani, diferența este semnificativă: în iunie 2016, nici IT-ul, liderul clasamentului salarial de atunci, nu trecea de 1.200 de euro net în medie. Salariul mediu net era atunci de doar 2.078 de lei, adică aproximativ 460 de euro. Da, salariile au crescut, dar traiul s-a scumpit între timp, așa că diferența din statistici nu se traduce automat într-un nivel de trai mai bun.

___

HoReCa intră în defensivă: aproape jumătate dintre patronii din restaurante, cafenele și hoteluri spun că se gândesc să reducă personalul, arată un sondaj realizat de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Studiul, realizat în august pe 570 de antreprenori, arată că 48,1% iau în calcul reducerea angajaților, iar aproape 8 din 10 vor să taie, să înghețe sau să abandoneze investițiile. Doar câțiva cred că afacerea lor va crește în următoarele 12 luni, în timp ce majoritatea se așteaptă la stagnare, scădere sau chiar închidere. Cea mai mare problemă este scăderea numărului de clienți, urmată de taxe și fiscalitate și costurile mai mari cu materiile prime.

___

Un fost angajat al Complexului Energetic Oltenia, în vârstă de 58 de ani, a fost chemat înapoi la muncă după ce ieșise la pensie, pentru a contribui la repornirea Grupului 4 de la Rovinari, în contextul crizei energetice provocate de secetă și al opririi reactoarelor de la Cernavodă. Traian Pinoșanu este unul dintre cei trei foști angajați pensionați rechemați pentru a ocupa posturi de „tablotar”, meserie care presupune supravegherea și controlul funcționării grupului energetic din camera de comandă. Rechemarea pensionarilor scoate în evidență o problemă mai amplă a sistemului energetic: România mai are centrale și cărbune, dar tot mai puțini oameni cu experiența necesară pentru a le opera.

___

A făcut medicina, s-a specializat în oncologie pediatrică, dar a ajuns să lucreze în construcții timp de 18 luni pentru că nu a putut profesa în pediatrie. Mihai Grigoraș spune că a încercat să găsească un post în centre de oncohematologie pediatrică din Craiova, Constanța și apoi în Tulcea, dar s-a lovit de posturi blocate și de reguli care, spune el, nu îi recunosc competențele pediatrice dobândite în timpul pregătirii. Ministerul Sănătății i-ar fi transmis că poate profesa doar în oncologie. Cazul a ajuns la Colegiul Medicilor, care urmează să îl clarifice. Paradox sau nu, vedem tot mai des specialiști care ajung să lucreze în cu totul alte domenii față de pregătirea lor, și nu pentru că au descoperit subit că le place altceva, ci pentru că piața muncii nu le face loc, deși are nevoie de competențele lor.

___

În Marea Britanie, numărul joburilor disponibile pentru tineri a scăzut cu 45% într-un singur an, până la 8.383 de posturi în iulie, cel mai mic nivel din 2016. În același timp, concurența crește, fiind peste doi candidați pentru fiecare loc de muncă. Una dintre explicațiile constă în faptul că tot mai multe sarcinile pe care le face un om la început de carieră, din domenii precum contabilitate, drept sau analiză de date, pot fi automatizate.

În discuție intră și creșterea numărului de tineri care urmează studii universitare, în condițiile în care unele programe oferă tot mai puține perspective profesionale, dar și asupra schimbării modului în care companiile construiesc carierele. Soluția este regândirea educației și a începutului de carieră astfel încât tinerii să iasă din facultate cu o abordare flexibilă, competențe reale și capacitatea de a se adapta unei piețe a muncii în care AI-ul schimbă tot mai multe roluri.

___

Dacă stai toată ziua cu ochii în laptop, senzația de ochi uscați, grei sau iritați nu e doar „în capul tău”. Între 50% și 90% dintre oamenii care lucrează la calculator au simptome asociate Sindromului Privitului la Ecran. Dr. Vlad Petean, kinetoterapeut la MedLife, explică de ce: „Frecvența clipirilor scade de la 15-20 pe minut la 4-6 clipiri pe minut în momentul în care stăm cu privirea mai mult timp în monitor. Astfel, filmul lacrimal se evaporă mai repede, iar corneea este expusă.” Iar de aici pot apărea ochi uscați și iritați, dificultăți de focalizare, dureri de cap și chiar probleme de postură. Vestea bună? Efectele sunt reversibile.

Ce ne facem cu „privirea de nisip”?

___

Whistleblowing ≠ turnătorie, deși mulți români încă le confundă. În realitate, avertizarea de integritate înseamnă un sistem de alarmă timpurie (bine sedimentat în Vest) prin care un angajat care observă o fraudă, o hărțuire sau o încălcare a legii semnalează problema pentru a-și proteja colegii și organizația înainte ca situația să degenereze. Nu din dorința de a „pârî”, ci din aceea de face bine.

Vestea bună e că și la noi, tot mai multe companii trec de la „avem un formular pe intranet” la soluții reale, adică platforme securizate, gestionate de echipe independente de experți, create special pentru situațiile în care raportarea directă la superiori nu inspiră încredere. Asta face TrustLine.ro, de exemplu, alături de alte inițiative similare. Practic, este un spațiu sigur și confidențial pentru angajați, dar și un instrument de prevenție pentru companii, care pot remedia abuzurile din timp, înainte ca acestea să devină scandaluri publice sau litigii costisitoare.

📖 Cartea câștigătoare.

Ți se întâmplă să știi ce vrei să faci, dar să simți că ceva parcă te trage în direcția opusă? „Pune-ți ordine în gânduri”, de Britt Frank, pornește de la ideea că vocile noastre interioare nu ne sunt neapărat dușmani, chiar dacă uneori par să se contrazică. Cartea te ajută să înțelegi ce se află în spatele acestor conflicte, de ce reacționezi în anumite feluri și cum poți să-ți privești cu mai multă blândețe propriile emoții și comportamente. Spor la citit!

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Cu cât AI-ul devine mai puternic, cu atât liderii trebuie să fie mai umani.

Organizațiile au trecut de etapa în care doar testează tehnologii noi. În 2026, 51% prioritizează integrarea AI în practicile de business, 45% urmăresc automatizarea fluxurilor de lucru și 42% eficientizarea operațiunilor, arată un studiu Harvard Business Impact la care au participat peste 1.100 de lideri din mai bine de 15 țări.

Mai mult, organizațiile încearcă să-și pregătească oamenii pentru schimbare: peste o treime prioritizează dezvoltarea și recalificarea angajaților. Totuși, doar aproximativ 3 din 10 organizații acordă prioritate preocupărilor angajaților. E o discrepanță importantă: oamenilor li se cere să lucreze diferit, dar nu li se explică suficient de clar de ce, cum și ce se va schimba pentru ei.

Noua abordare transformă și rolul liderilor. Organizațiile se așteaptă ca aceștia să folosească mai mult AI în deciziile strategice, dar competențele care contează tot mai mult sunt cele umane. 45% pun inteligența emoțională printre principalele abilități de leadership.

Astfel, dezvoltarea leadershipului este mai mult despre capacitatea organizației de a învăța și de a se adapta. În 2026, 44% dintre organizații pun pe primul loc creșterea productivității și acordă prioritate dezvoltării competențelor și cunoștințelor legate de AI. Interesant este că middle managerii rămân printre cei mai puțin susținuți prin astfel de programe, deși ei sunt cei care influențează felul în care angajații trăiesc schimbarea.

În final, cercetarea arată că marea provocare este să ajuți organizația să treacă prin schimbare fără să-și piardă oamenii pe drum. Iar aici, poate mai mult ca oricând, calitatea leadershipului face diferența.

Share

Centrul de Resurse Juridice a publicat o broșură gratuită pentru muncitorii străini din România, care explică clar schimbările aduse de OUG 32/2026 și drepturile pe care le au la locul de muncă.

Ghidul arată, printre altele, că în primele 6 luni lucrătorul nu poate schimba pur și simplu angajatorul, că salariul trebuie plătit prin transfer bancar, iar contractele trebuie traduse într-o limbă pe care angajatul o înțelege. Angajatorul nu poate păstra pașaportul sau permisul de ședere al muncitorului, iar dacă oferă cazare, chiria reținută din salariu nu poate depăși 25% din salariul net. Tot angajatorul trebuie să ofere gratuit cursuri de limba română și orientare culturală.

Broșura explică și ce poate face un muncitor dacă apar probleme: are dreptul la salariul minim, condiții de muncă sigure, tratament egal, ore suplimentare plătite conform legii și acces la sindicate. Iar dacă este abuzat, recomandarea este simplă: să păstreze dovezi — contracte, fluturași de salariu, mesaje, programul de lucru sau orice dovadă a amenințărilor și abuzurilor.

📜 Scurte și tari (I).

Oracle pregătește o nouă rundă de concedieri, la doar câteva luni după ce a concediat aproximativ 21.000 de angajați la nivel global. Gigantul american a elaborat planuri pentru o nouă rundă de concedieri menite să reducă cheltuielile salariale, potrivit unor surse familiarizate cu planurile și unui document intern consultat de Business Insider. Reducerile ar putea atinge procente de două cifre în cazul unor echipe. În luna iunie, compania a renunțat la 500 de angajați dintre cei 4.000 pe care îi are în țara noastră.

Disponibilizările vin într-un moment în care Oracle investește masiv în infrastructura necesară pentru inteligența artificială. Compania a cheltuit 55,7 miliarde de dolari într-un singur an pentru centre de date și alte investiții, în timp ce a împrumutat zeci de miliarde pentru a finanța această expansiune.

___

10 joburi pe care AI nu le poate face (sau nu ne putem imagina încă), conform unei analize a vreo 900 de ocupații, realizată de platforma Resume Now, pe baza datelor Departamentului Muncii din SUA:

1. Pompieri

2. Piloți de linie, copiloți și ingineri de zbor

3. Montatori de case mobile și prefabricate

4. Arboriști și alpiniști utilitari pentru toaletarea copacilor

5. Firari-betoniști și muncitori în structuri metalice și oțel

6. Sondori pe platforme de petrol și gaze

7. Mineri de consolidare și armare galerii

8. Pescari și vânători

9. Drujbiști și tăietori forestieri

Concluzia raportului este că, cu cât o meserie se desfășoară mai mult în lumea reală, printre pericole imprevizibile și unde trebuie să iei decizii critice pe loc, cu atât este mai sigură în fața oricărui val de automatizare.

___

Și despre alte meserii ale viitorului, dintr-un exercițiu interesant de pe Republica, unde Alexandra Gătej a întrebat inteligența artificială care vor fi meseriile neobișnuite ale viitorului. Rezultatul conturează o serie de roluri care sună aproape a SF, dar răspund unor nevoi foarte reale: Protectori ai reputației digitale (care să lupte cu clonele vocale și conținutul fals), Agenți pentru negocierea datelor personale sau Filosofi în corporații care să pună întrebarea critică „de ce facem asta?”, chiar dacă tehnologia ne permite. Nouă ne-au plăcut și Manager al unei vieți de 100 de ani (adică cineva care știe să ajute oamenii să-și reorganizeze viața în mai multe etape) și Specialist în sănătatea locuinței (analizează aerul, lumina, zgomotul, temperatura, mucegaiurile și obiceiurile dintr-o casă din perspectiva sănătății locatarilor), care chiar par două joburi cu potențial.

___

Interesul tinerilor pentru Facultatea de Farmacie scade de la an la an, în timp ce România are tot mai mare nevoie de farmaciști. Datele admiterii din 2026 arată cât de vizibilă este problema: la Iași au fost doar 23 de candidați pentru 124 de locuri, iar la Cluj 29 de candidați pentru 30 de locuri la buget. În același timp, între 2022 și 2025, numărul farmaciștilor din România a scăzut cu 1.478, deși numărul farmaciilor și al altor unități de distribuție a crescut.

Farmaciștii sunt necesari și în spitale, industria farmaceutică, cercetare, laboratoare, universități și instituții de sănătate publică. Reprezentanții profesiei spun că una dintre soluții este ca rolul farmacistului să fie mai bine recunoscut și integrat în sistemul de sănătate, inclusiv în prevenție, vaccinare și educație pentru sănătate, pentru ca profesia să devină mai sustenabilă și atractivă pentru noile generații.

___

Exodul românilor din Spania continuă, iar unul dintre ziarele spaniole îl numește „frapant” tocmai pentru că se întâmplă în plină creștere economică. Doar în trimestrul 2 din 2026 au plecat 5.300 de români, iar cifra ar putea coborî sub 500.000, prima dată din 2007 (de la un vârf de aproape 900.000 în 2012). Bineînțeles, e vorba de români înregistrați oficial la stat, nu de populația reală totală (e greu să estimezi exact numărul „de pe teren”). Motivul plecărilor nu e lipsa locurilor de muncă, ci ar putea fi prețurile, conform El Economista: locuințele s-au scumpit cu peste 80% din 2015 încoace. În timp ce românii pleacă, Spania își completează forța de muncă din Columbia, Venezuela și Maroc.

___

Taiwanul vrea să împartă cu populația o parte din câștigurile aduse de explozia industriei de Inteligență Artificială. Din 2027, fiecare cetățean ar urma să primească 10.000 de dolari taiwanezi, adică aproximativ 314 dolari. Președintele Lai Ching-te numește măsura un „dividend AI”, într-o economie care ar urma să crească cu 11,05% în 2026, susținută puternic de industria semiconductorilor și de companii precum TSMC și Foxconn. Banii vor putea fi folosiți liber, de la educația copiilor și îngrijirea vârstnicilor până la consum sau sprijinirea afacerilor locale.

___

În 2024, aproape 60% dintre cei 4,5 milioane de absolvenți de facultate din Uniunea Europeană au fost femei. Cel mai mare decalaj apare în educație, unde aproximativ 4 din 5 absolvenți au fost femei. Ele au fost, de asemenea, mai numeroase în sănătate, afaceri, administrație și drept, arte și științe sociale.

Situația se schimbă însă în domeniile tehnice. În inginerie, producție și construcții, absolvenții bărbați sunt de peste două ori mai numeroși decât femeile, iar în IT&C sunt de peste trei ori mai mulți. Doar două domenii sunt aproape echilibrate: serviciile și agricultura, silvicultura, pescuitul și medicina veterinară. Datele Eurostat arată că diferențele dintre femei și bărbați nu dispar odată cu accesul la facultate, ci se văd încă foarte clar în alegerile de studiu și, implicit, în domeniile în care ajung să lucreze.

___

Cum arată harta beneficiilor medicale în România? Vestul și Centrul țării dau tonul. Companiile din Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu și Oradea oferă mai des abonamente medicale corporate, în timp ce în Sud și Moldova acestea sunt încă mai puțin întâlnite. Potrivit Ioanei Moldovan, Corporate Sales Manager și SanoPass Director în cadrul MedLife, diferența ține de profilul economic al regiunilor și de cât de competitivă este piața muncii: multinaționalele, companiile din IT și automotive folosesc aceste beneficii pentru a atrage și păstra oameni, în timp ce agricultura, industria ușoară și multe IMM-uri oferă mai rar astfel de pachete. În același timp, abonamentul medical începe să treacă de la „beneficiu extra” la un avantaj pe care angajații ajung să-l aștepte, mai ales pe măsură ce generațiile tinere pun tot mai mult preț pe sănătate și prevenție.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Oamenii buni nu pleacă dintr-o dată. Pleacă după ce văd, iar și iar, aceleași greșeli de leadership.

Un angajat bun nu pleacă, de obicei, după o singură ședință proastă sau o zi dificilă. Pleacă după luni în care vede aceleași comportamente: șeful îl controlează la fiecare pas, își asumă meritele echipei, ține informațiile pentru el, nu recunoaște când greșește, pune productivitatea înaintea oamenilor și evită conversațiile dificile. Un articol publicat în Inc. identifică șapte astfel de tipare care îi împing, încet și sigur, pe oamenii buni spre ușa de ieșire.

Partea bună este că aceste lucruri se pot schimba. Un manager poate începe simplu: să ofere mai multă autonomie, să explice deciziile, să împartă meritele, să ceară feedback și să aibă conversațiile dificile la timp, nu după ce problema a explodat. Și poate să-și pună periodic o întrebare foarte simplă: „Echipa mea lucrează pentru mine sau eu lucrez pentru ca echipa mea să poată reuși?”. Până la urmă, spune autorul, leadershipul nu se măsoară prin câtă autoritate ai, ci prin câți oameni ajung să se dezvolte și să reușească datorită felului în care îi conduci.

🌶️ Sweet & spicy.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Fericirea angajaților dă semne de revenire, după patru ani de scădere.

Angajații încep să se simtă ceva mai fericiți la muncă, după patru ani consecutivi de scădere a nivelului de fericire. Un sondaj BambooHR, care a analizat 51.000 de angajați, arată că net promoter score – cel care măsoară cât de probabil este ca oamenii să-și recomande angajatorul și altora – a ajuns la 40 în prima jumătate a lui 2026, cel mai bun rezultat din 2023 încoace. Companiile cu angajați mai fericiți pierd cu 46% mai puțini oameni decât cele cu scoruri mai mici.

Există însă și o zonă mai puțin luminoasă: angajații aflați de doi-trei ani în companie tind să fie cei mai nemulțumiți, în timp ce angajații noi și cei cu vechime mare sunt mai mulțumiți. Pe de altă parte, angajații cu vârste între 26 și 30 de ani au cel mai mic nivel de fericire. Iar industria tech, care în 2023 era sectorul cu cei mai fericiți angajați, a ajuns acum sub medie, după valurile de concedieri și transformările accelerate de inteligența artificială.

📜 Scurte și tari (II).

New York vrea să oblige Amazon să-și asume legal curierii. Primarul Zohran Mamdani, și Consiliul Local au pornit o bătălie legislativă împotriva modelului de afaceri folosit de Amazon. Printr-o nouă lege locală - Delivery Protection Act - municipalitatea vrea să interzică giganților de e-commerce să se mai ascundă în spatele rețelelor de subcontractori pentru a fenta legile muncii.

În prezent, Amazon controlează fiecare detaliu al muncii curierilor, de la rute și timpii de livrare până la uniforme, dar refuză să îi recunoască drept angajați direcți. E un sistem a dus la presiuni uriașe pe șoferi și la o explozie a accidentelor rutiere în oraș: în 78% dintre cartierele unde au apărut depozite de livrare rapidă, accidentele cu victime au crescut cu până la 50%. Noua lege ar forța companiile ca Amazon să își asume statutul de angajator direct pentru serviciile de bază și să respecte standarde stricte de siguranță și instruire pentru curieri. Dacă nu e clar, vezi reelul acesta mișto postat de Mamdani (ne place, nu ne place ideologia lui, putem să convenim că e un bun comunicator).

___

Ai fost concediat(ă) sau simți că trebuie să o iei de la zero? Există un ghid gratuit care te ajută să vezi mai clar ce urmează. Corina Neagu, specialistă în HR, a publicat „A doua oară, pe bune”, un ghid de 44 de pagini despre concediere, reconversie, antreprenoriat și tranziții profesionale, indiferent de vârstă. Găsești acolo informații concrete despre ce să verifici într-o decizie de concediere, cum îți calculezi perioada de tranziție, ce opțiuni ai după pierderea jobului și un plan practic de 90 de zile. Descarcă ghidul de aici și trimite-l cuiva care are nevoie.

___

Meșteșugurile tradiționale pot deveni meserii cu acte în regulă în comunitățile din jurul Munților Făgăraș. Prin programul „MeșterEști pentru comunitate”, Fundația Conservation Carpathia vrea să transforme meșteșugurile tradiționale în oportunități reale de muncă și venit, oferind celor care le practică acces la formare și certificare profesională. Ideea e simplă și faină: cunoștințele transmise din generație în generație nu rămân doar o tradiție de familie, ci pot deveni o meserie recunoscută oficial și o sursă de venit pentru oamenii din comunitățile locale.

___

Cum pierde România joburi și bani din taxe din cauza coletelor din China care nu mai trec pe aici. Milioane de pachete ieftine comandate de români de pe platformele chinezești nu mai sunt vămuite în România, ci în Ungaria și Polonia. Iar pentru că mărfurile intră la noi gata vamuite din interiorul Uniunii Europene, statul român ratează încasări uriașe din TVA și taxe, în timp ce piața muncii locală pierde joburi în logistică și procesare. Conducerea Poștei Române avertizează că România devine o simplă piață de desfacere pentru giganții de e-commerce asiatici și anunță că își extinde capacitățile de sortare, în încercarea de a readuce aceste operațiuni și banii aferenți în țară.

___

Guvernul german a aprobat miercuri proiectul de lege privind introducerea unei forme de „pensii timpurii”, prin care statul va contribui cu 10 euro pe lună la economisirea pentru pensia privată a copiilor, începând de la vârsta de șase ani și până la împlinirea vârstei de 18 ani. Părinții vor putea adăuga bani în cont, iar economiile vor fi investite pe termen lung. Programul ar urma să înceapă retroactiv de la 1 ianuarie 2026 pentru copiii născuți în 2020, urmând ca din 2027 să fie inclusă în fiecare an noua generație de copii care împlinește șase ani.

Ideea este ca tinerii să înceapă să-și construiască un capital pentru viitor încă din copilărie și să învețe, în același timp, cum funcționează economisirea și investițiile. Banii strânși prin program vor fi transferați la 18 ani în sistemul de pensii private și, în principiu, nu vor putea fi retrași înainte de 65 de ani.

___

Ai ajuns la final de vară și concediul tot nu s-a întâmplat? S-ar putea să nu fie un semn că ești implicat în muncă, ci că ceva nu e deloc în regulă. Un raport Deloitte arată că 71% dintre angajații din Generația Z spun că au avut nevoie să-și ia liber din cauza stresului, însă doar 41% chiar au făcut-o. Mai mult, aproximativ 60% dintre Gen Z și 54% dintre mileniali spun că se confruntă frecvent cu oboseală digitală, alimentată de notificări, platforme și schimbarea continuă între instrumente.

Iar problema nu este doar la angajat: doar unul din patru respondenți spune că vede în mod constant managerii implicați în starea de bine a echipei. Mesajul studiului e simplu: dacă oamenii sunt obosiți și stresați, compania are de suferit.

___

Un AI a concediat pentru prima dată un angajat pe care îl avea în subordine. Un experiment realizat de startupul american Andon Labs a pus un AI Claude în rolul de manager al unui magazin, cu angajați umani reali, iar luna trecută acesta a decis concedierea unuia dintre ei. Angajatul a întârziat la 17 din cele 23 de ture, însă AI-ul a observat problema abia după ce un angajat al companiei i-a cerut să-și verifice din nou regulile interne, pe care le „uitase”.

Mai mult, Claude recomandase inițial doar un avertisment, iar decizia de concediere a venit după ce managerul uman i-a sugerat că angajatul nu este potrivit pentru acel loc de muncă. Experimentul arată că AI ca șef nu face treabă bună și încă are nevoie de oameni care să-l ghideze, dar ridică o întrebare serioasă: în cât timp vom avea colegi care nu doar lucrează cu AI, ci lucrează pentru un AI?

Leave a comment

___

Cine ești fără jobul tău? Dacă AI o să ne ia o parte din joburi, măcar să descoperim cine suntem fără ele. De mici suntem întrebați ce vrem să devenim, iar mai târziu ajungem să ne măsurăm valoarea prin funcție, salariu, productivitate și succes profesional. Un articol publicat în Psychology Today pune însă o întrebare interesantă: dacă AI va automatiza tot mai multe joburi, poate că nu vom pierde doar locuri de muncă, ci vom avea și ocazia să renunțăm la ideea că munca ne definește.

Generațiile mai tinere par deja să gândească altfel: Gen Z pune mai mult preț pe echilibrul dintre viața personală și muncă, sănătatea mintală și flexibilitate decât pe urcarea în ierarhie. Iar dacă AI ne scapă de o parte din munca repetitivă și lipsită de sens, poate că provocarea viitorului nu va fi doar „Ce vei munci?”, ci și „Cine ești când nu muncești?”. Poate că, până la urmă, asta ar fi una dintre puținele vești bune pe care ni le poate aduce AI.

💡 Știați că: Uneori, oamenii sunt cei care stau în calea inovației.

Inteligența artificială poate face procesul de inovare mai rapid, dar asta nu înseamnă automat că îl face și mai bun. O analiză a cercetătorilor de la Harvard, Wharton, Northwestern și Universitatea Columbia arată că multe dintre blocajele care încetinesc inovația țin mai degrabă de oameni: tendința de a prefera ideile familiare, prejudecățile celor care le evaluează sau faptul că oamenii nu știu întotdeauna să spună ce vor înainte să vadă sau să încerce un produs. Iar atunci când AI-ul este folosit fără să fie regândit procesul, poate ajunge să amplifice aceste probleme.

De exemplu, inteligența artificială generează multe idei, dar riscă să producă variante asemănătoare între ele, în loc să scoată la iveală ideile inedite care pot duce la o inovație reală. La fel, când vine vorba de evaluarea ideilor poate perpetua prejudecățile existente. În schimb, AI-ul este util când problema ține de volum sau de proces: poate analiza rapid mii de recenzii, feedbackuri sau solicitări și poate identifica tipare.

Companiile ar trebui să se întrebe mai întâi ce fel de problemă încearcă să rezolve cu AI. Altfel, există riscul unei „capcane a automatizării”: oamenii devin tot mai buni la folosirea rezultatelor generate de AI, dar tot mai puțin obișnuiți să-și formeze propriul discernământ și să verifice rezultatele.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Leave a comment

Humans versus Tokens: cine plătește când agenții AI costă mai mult decât salariile angajaților.

Inteligența artificială trebuia să reducă munca și costurile. În schimb, unele companii descoperă că factura pentru AI ajunge să fie mai mare decât costurile cu angajații. Uber și-a consumat întregul buget pentru instrumente AI dedicate programării, planificat pentru tot anul 2026, în doar patru luni. Mai mult, Nvidia recunoaște că, pentru una dintre echipele sale, costul puterii de calcul este deja mai mare decât costul angajaților.

Și nu vorbim doar despre facturile marilor companii tech. OpenAI cheltuie aproape doi dolari pentru fiecare dolar încasat din utilizarea modelelor sale. Goldman Sachs estimează că, până în 2030, agenții AI vor determina o creștere de 24 de ori a consumului de tokeni, pe măsură ce companiile și utilizatorii individuali vor adopta astfel de sisteme. În același timp, aproximativ 95% din utilizarea AI în organizații se face pe modele foarte performante și scumpe, inclusiv pentru sarcinile care nu au nevoie de o asemenea putere de calcul.

În 2026, în industria tech au fost concediați peste 124.000 de oameni, în timp ce companiile investesc tot mai mult în AI. Însă un studiu realizat de MIT arată că automatizarea este rentabilă pentru 23% dintre locurile de muncă. În final, nota de plată nu ajunge doar în buzunarul companiilor: AI contribuie deja la inflație, pune presiune pe prețurile energiei, iar abonamentele și produsele se scumpesc pe măsură ce costurile infrastructurii cresc.

Într-un nou articol de blog analizăm de ce au ajuns companiile aici, cine va suporta consecințele și ce pot face liderii înainte ca „eficiența” promisă de inteligența artificială să devină, în mod paradoxal, un cost pe care nu și-l mai pot permite.

Share

🗓️ Ce-am mai publicat recent.

🎥 (1:00:54) De ce stau oamenii 6 ani la Bosch, când media în tech e 2?

La Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, media de vechime a angajaților este de 6 ani – de trei ori mai mare decât în restul pieței tech.

• De ce rămân oamenii mai mult într-un astfel de job?

• Ce construiesc zilnic cei peste 1.500 de ingineri?

• Cum arată viitorul sectorului tech din România?

• Ce trebuie să știe un candidat ca să se remarce?

Ne-a răspuns Andrei Szatmari, HR Manager la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, unul dintre cele mai mari centre de inginerie din Europa de Est. Un episod care îți poate fi util mai ales dacă lucrezi în IT și vrei să vezi cum arată un job stabil în 2026 sau dacă ești în HR și vrei să afli cum ar trebui să arate un proces de restructurare făcut corect

Inteligența artificială începe să taie serios din munca administrativă făcută de departamentele de HR.

Până la două treimi dintre activitățile din HR ar putea fi automatizate, de la trierea CV-urilor și răspunsurile la întrebările angajaților până la alte sarcini repetitive, arată un studiu McKinsey. În SUA, numărul oamenilor care lucrează în recrutare și HR a scăzut deja cu 18% față de vârful din 2022, deși piața muncii a continuat să crească.

Dar asta nu înseamnă că AI-ul poate înlocui pur și simplu oamenii din HR. Evaluările de performanță, conflictele și deciziile care afectează cariera angajaților sunt mult mai greu de lăsat pe mâna algoritmilor, iar angajații au mai puțină încredere în astfel de decizii când află că au fost generate de AI. Așa că HR-ul are de ales: fie se agață de munca birocratică pe care AI o poate face mai repede și mai ieftin, fie își mută energia spre lucrurile pe care încă nu le poate face „un robot”: strategie, relații, încredere și decizii care au nevoie de judecată umană.

📜 Scurte și tari (I).

Mamă, vezi că mă faci de râs în fața… șefului. Dacă pe tine părinții te stresau cu treburi legate de școală, pentru Generația Z lucrurile au trecut la un alt nivel. Un articol WSJ scoate la iveală un fenomen bizar numit co-piloting: părinții tinerilor din Gen Z au început să intervină direct la joburile copiilor lor adulți. Recrutorii și managerii se plâng că primesc telefoane de la mame furioase care cer explicații pentru că fiul lor nu a primit postul, că părinții asistă discret din spate la interviurile pe Zoom sau că sună direct la companie pentru a-și învoi „copilul” de 24 de ani pe motiv că e bolnav.

Mai mult, un sondaj recent arată că 20% dintre tinerii Gen Z au fost însoțiți de cel puțin un părinte la un interviu de angajare. Deși gestul vine din dorința de protecție, semnalul transmis angajatorilor este dezastruos: lipsă totală de autonomie și de maturitate, într-o lume în care independența este de obicei unul dintre primele criterii de selecție.

___

România, singura țară care a tăiat din banii pentru cercetare în perioada 2015-2025. În timp ce toată Europa investește masiv în inovație, noi mergem în sens opus. Potrivit datelor Eurostat, România este singura țară din UE care și-a redus cheltuielile pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu. Dacă la nivel european bugetele pentru cercetare au crescut în medie cu 47%, ajungând la 840 de euro per locuitor, statul român alocă doar 15,8 euro pentru fiecare cetățean, mai puțin chiar și decât acum zece ani. Fără bani în cercetare și dezvoltare, rămânem o economie axată doar pe execuție ieftină, condamnată să-și piardă cele mai bune minți favoarea țărilor care înțeleg că inovația este singurul motor de creștere sustenabilă.

___

Salariul minim s-a triplat în ultimii 10 ani, dar rămânem tot la coada Europei. Salariul minim brut a urcat de la 1.050 de lei în 2015 la peste 4.000 de lei. Cu toate că procentual este una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană, România rămâne în continuare la subsolul clasamentului european, depășind doar Bulgaria.

___

Tot mai multe companii din SUA renunță la majorările salariale bazate pe performanță și aleg creșteri uniforme, așa-numitele „peanut butter raises”, în care toți angajații primesc aproximativ aceeași sumă, indiferent de rezultate. În 2026, aproximativ 36% dintre companiile americane au acordat astfel de majorări. Problema este că această strategie poate afecta angajații pe care vor să-i loializeze.

Un sfert dintre companii au pierdut angajați valoroși în 2026 din cauza creșterilor salariale insuficiente, iar angajații de top pot simți că se zbat degeaba. În același timp, pentru anul 2027, majorările bazate pe merit ar urma să reprezinte 3% din bugetul salarial total de 3,5%, semn că angajatorii încep să pună din nou accent pe diferențierea salarială.

___

Americanii sunt tot mai sceptici față de AI: 39% cred acum că AI face mai mult rău decât bine, față de 31% în 2024 și 2025, iar în rândul tinerilor de 18-29 de ani procentul ajunge la 47%, potrivit Gallup. Cu cât inteligența artificială devine mai prezentă în viața de zi cu zi, cu atât scepticismul pare să vină mai puțin din frica de necunoscut și mai mult din experiența directă cu efectele AI-ului. Cea mai mare teamă rămâne legată de locurile de muncă: aproape 8 din 10 americani cred că AI va reduce numărul joburilor în următorul deceniu. Iar încrederea în companii scade și ea: doar 27% dintre respondenți cred că firmele vor folosi AI în mod responsabil.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Concediul scoate la iveală ce simți cu adevărat despre job.

73% dintre managerii americani spun că randamentul angajaților scade între iunie și septembrie, iar 84% suspectează că unii folosesc scuze false pentru a-și lua zile libere. Ironia este că 49% dintre managerii care au aceste suspiciuni recunosc că fac același lucru. Cele mai frecvente pretexte sunt o zi de boală, o obligație familială sau o programare inventată.

Mai important pentru angajatori este însă ce se întâmplă în mintea oamenilor când ies din rutina muncii. 55,3% dintre angajații spun că în vacanță și-au dat seama că vor să demisioneze, iar aproape 57% au început deja să caute un alt job înainte ca vacanța să se termine. Timpul liber le oferă oamenilor suficient spațiu ca să vadă mai limpede unde se află din punct de vedere profesional.

Ce-i de făcut? Angajatorii ar trebui să se uite mai puțin la scăderea randamentului din vacanță și mai mult la motivele pentru care oamenii se întorc din ea cu gândul la demisie: volum de muncă, lipsă de autonomie, stres sau pur și simplu un job în care nu se mai regăsesc.

Peste 52.000 de copii din România cresc departe de cel puțin un părinte plecat în străinătate.

Mai bine de 52.000 de copii din 28 de județe au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate în anul școlar 2025–2026. Peste 45.000 dintre ei au rămas cu un singur părinte acasă, iar în cazul a peste 7.300 de copii ambii părinți sunt plecați și sunt îngrijiți de rude. Fenomenul este, însă, mai amplu decât arată cifrele oficiale, pentru că multe familii nu anunță plecarea, iar autoritățile nu au date despre copiii care au ieșit din sistemul de educație.

În spatele acestor cifre sunt copilării trăite cu dorul părinților și cu despărțiri care devin, în timp, parte din viața de familie. Telefonul și apelurile video pot păstra o formă de apropiere, dar nu pot înlocui prezența unui părinte. Copiii pot ajunge să ascundă problemele prin care trec, pentru că simt că nu ar trebui să adauge o grijă în plus celor care au plecat pentru ei. În timp, distanța fizică se transformă ușor în distanță emoțională: apelurile se răresc, iar copilul învață să se descurce singur și să se detașeze pentru a se proteja de suferința unei noi despărțiri.

Iar nevoia de apropiere rămâne: 58% dintre copiii cu părinți plecați în străinătate își doresc ca aceștia să se întoarcă acasă, în timp ce doar unul din cinci ar prefera să se mute în țara în care muncesc părinții, potrivit Salvați Copiii. Dincolo de bani și sacrificii, poveștile lor arată cât de greu poate fi pentru un copil să crească între două lumi, cu un părinte prezent prin telefon, dar absent din momentele importante ale vieții de zi cu zi.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Angajații din medii defavorizate cer mai puțin și pierd mai mult.

Angajații proveniți din medii defavorizate negociază mai puțin și pot fi penalizați mai mult atunci când o fac, arată un studiu realizat pe peste 11.000 de participanți australieni și americani. Aceștia sunt mai preocupați de faptul că cererea unui salariu mai mare sau a unei promovări le-ar putea afecta relațiile. Mai mult, experimentele au arătat că negocierea poate fi percepută mai negativ atunci când vine din partea unei persoane cu un statut social perceput ca fiind inferior.

Într-un studiu la care au participat absolvenți de MBA, cei proveniți din medii mai privilegiate au fost mai predispuși să își negocieze salariul de început, iar cei care au negociat au câștigat, în medie, cu 6.450 de dolari mai mult pe an decât cei care nu au negociat. Cercetătorii estimează că, dacă această diferență s-ar păstra și salariul ar crește cu 5% anual, ea ar ajunge la aproximativ 779.000 de dolari în plus pe parcursul unei cariere de 40 de ani. Cu alte cuvinte, pe cei care provin din medii defavorizate acest lucru ajunge să-i coste mult.

Ce trebuie să rețină liderii:

• Promovările și măririle nu ar trebui să depindă de cine cere.

• Companiile trebuie să spună clar care este intervalul salarial, ce elemente ale ofertei sunt negociabile și după ce criterii este evaluată cererea.

• Nu este suficient să-i înveți pe oameni să negocieze. Trebuie să te asiguri că nu sunt penalizați pentru asta.

• Managerii trebuie să trateze toate solicitările la fel și să fie evaluate după conținutul și argumentele ei, nu după cât de asertiv este angajatul sau după impresia pe care o lasă.

📜 Scurte și tari (II).

Primul ghid pentru angajatori dedicat integrării profesionale a supraviețuitorilor traficului de persoane a fost lansat de Asociația eLiberare, cu sprijinul Fundației Dacia pentru România. Ghidul oferă angajatorilor recomandări concrete pentru recrutarea și integrarea în siguranță a supraviețuitorilor, de la selecție nediscriminatorie și pregătirea echipei până la crearea unui mediu de lucru predictibil, prevenirea revictimizării și sprijinul pe termen lung. Inițiativa vine în contextul în care întreruperea studiilor, lipsa experienței profesionale, trauma, stigmatizarea și discriminarea pot face dificil accesul și menținerea unui loc de muncă, iar angajatorii au nevoie de instrumente clare pentru a susține reintegrarea profesională.

___

Companiile din Franța nu mai pot suna oamenii pentru oferte comerciale fără acordul lor prealabil, cu excepția situațiilor în care clientul și-a dat deja consimțământul sau apelul vizează un contract existent. Măsura vine după ani de reclamații privind apelurile de tip spam și prevede amenzi de până la 75.000 de euro pentru persoane și 375.000 de euro pentru companii, pentru fiecare apel ilegal. Noua lege ar putea avea efecte și în Maroc, unde autoritățile estimează că până la 50.000 de locuri de muncă din call-center sunt în pericol.

___

IMM-urile pot obține granturi de până la 40% pentru investiții în modernizare, digitalizare și eficiență energetică, prin programul SME Eco-Tech, susținut de UniCredit Bank și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Programul combină un grant nerambursabil de până la 40% din valoarea investiției cu un credit de investiții acordat de UniCredit Bank, pentru proiecte care pot reduce consumul de energie și costurile operaționale și pot crește productivitatea companiilor. Cererile pot fi depuse până la 24 septembrie 2026, iar proiectele sunt evaluate în ordinea înscrierii, după principiul „primul venit, primul servit”.

___

Au fost deblocate sute de posturi noi la stat în cadrul marilor companii de energie. Guvernul a aprobat oficial ocuparea a sute de posturi vacante la cele mai mari companii energetice de stat: Transgaz, Transelectrica și Hidroelectrica. Măsura creează o excepție de la regula privind înghețarea angajărilor la stat, motivată de necesitatea urgentă de a acoperi deficitul de personal specializat. Companiile au nevoie de ingineri, dispeceri, electricieni și tehnicieni de sistem pentru a derula proiectele mari de infrastructură energetică (precum Neptun Deep sau proiectele din fonduri europene) și pentru a înlocui valul de specialiști ieșiți la pensie. Măsura arată că, atunci când securitatea energetică devine o prioritate, blocajele bugetare trec în plan secund pentru a atrage personal tehnic de care piața duce o lipsă acută.

🚨 Ce ne mai doare (în online): tichetele de masă nu țin loc de salariu.

Salariul este 4.325 de lei, că doar îți dăm și tichete.” Nu, nu este.

HG nr. 146/2026, art. 1: Salariul minim „se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar”. Trei cuvinte care spun totul: în bani. Nu în tichete, nu în „oportunități de creștere”.

Art. 159 alin. (2) Codul muncii: „fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.”

Iar art. 165 v-a anticipat ideea genială și a interzis-o explicit, din 2003: „Pentru salariații cărora angajatorul (...) le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară prevăzut de lege.”

Tichetele? Legea nr. 165/2018, art. 9 alin. (2): sumele aferente „nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.”

De ce? Pentru că nu se pot preschimba în numerar (art. 8 alin. 5), expiră, nu plătesc chiria și se acordă doar pentru zilele lucrate (art. 12 alin. 4). Un venit care se evaporă când faci gripă nu garantează nimic. Se numește salariu minim garantat în plată. Nu „aproximativ în plată”. - văzută la Corina Neagu.

Câți angajatori mai oferă, de fapt, salariul minim în bani, fără să încerce să-l „umfle” din beneficii?

Leave a comment

📖 Cartea câștigătoare.

„Fitness emoțional” de Emily Anhalt propune un (alt)fel de sală de sport pentru minte și emoții: un program în șapte pași prin care putem deveni mai rezilienți, mai curioși, mai atenți la ce simțim și ne dorim, mai empatici și mai buni la comunicare. Psiholog clinician și cofondatoare a clinicii Coa, Anhalt transformă concepte din psihologie într-un antrenament practic pentru o viață mai echilibrată, relații mai bune și o mai bună înțelegere de sine.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Candidații încearcă orice: de la LinkedIn la vrăji pentru un job.

După luni întregi de aplicații ignorate, interviuri care nu mai apar și recrutori care dispar fără explicații, unii candidați au început să caute soluții neobișnuite: plătesc „vrăjitoare” de pe Etsy pentru ritualuri care promit succes în carieră. Fenomenul, relatat de Fast Company, spune mai puțin despre credința în magie și mai mult despre cât de frustrantă a devenit piața muncii.

Specialiștii spun că atunci când oamenii simt că au epuizat toate metodele clasice, astfel de ritualuri le oferă măcar impresia că recapătă controlul asupra situației. Poate cea mai dură concluzie vine chiar de la un consultant în carieră: dacă o vrajă pare să aibă aceleași șanse ca un CV bine scris, atunci problema nu mai este la candidați, ci la modul în care funcționează recrutarea.

Din curiozitate, am intrat și noi pe Etsy să vedem dacă astfel de servicii chiar există. Și am rămas surprinși: sunt sute de oferte pentru „vrăji de angajare”, „ritualuri pentru jobul visurilor” sau „vrăji pentru promovare”, cu prețuri care pornesc de la mai puțin de 1 dolar și ajung la câteva zeci de dolari, în funcție de „puterea” ritualului promis.

Share

Unul din trei angajați a sabotat intenționat strategia de AI a companiei.

29% dintre angajații din Statele Unite și Europa au încercat să împiedice adoptarea inteligenței artificiale în compania în care lucrează, fie folosind aplicații neautorizate, fie făcând tehnologia să pară ineficientă, arată un studiu recent. În același timp, 45% dintre angajații care se opun AI se tem că aceasta le va înlocui joburile, iar doar 6% cred că managerii știu cu adevărat cât de des este folosită inteligența artificială în activitatea de zi cu zi.

Potrivit datelor analizate, angajații care refuză să folosească instrumente AI câștigă, în medie, cu aproximativ 20% mai puțin decât colegii care le adoptă, iar în companiile care investesc masiv în inteligență artificială ritmul de creștere a salariilor a încetinit. Concluzia este că organizațiile folosesc sporul de productivitate adus de AI mai ales pentru a tempera majorările salariale, ceea ce alimentează și mai mult reticența angajaților față de această tehnologie.

📜 Scurte și tari (I).

Românii sunt activi, în medie, 32,7 ani în piața muncii, cu aproape cinci ani mai puțin decât media Uniunii Europene, de 37,5 ani, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania pe baza datelor Eurostat. Specialiștii spun că diferența este influențată de intrarea mai târzie a tinerilor în câmpul muncii, ieșirea timpurie din activitate și numărul mare de persoane inactive. În contextul îmbătrânirii populației și al deficitului de forță de muncă, creșterea participării la piața muncii este una dintre cele mai importante oportunități pentru economia României în anii următori.

___

Cât costă, de fapt, salariul minim? Un calculator online lansat de salariile.ro arată, pe înțelesul tuturor, diferența dintre costul total suportat de angajator și salariul net încasat de angajat. Pentru salariul minim din semestrul II al anului 2026, costul total este de aproximativ 4.422 de lei, iar în contul angajatului ajung 2.699 de lei. Instrumentul explică și cum modificarea facilității netaxabile influențează distribuția banilor între angajat și stat, fiind util atât pentru salariați, cât și pentru angajatori. Îl poți explora gratuit AICI.

___

Șapte din 10 români din diaspora nu intenționează să revină în țară în următoarele 12 luni, însă legătura lor cu România rămâne puternică din punct de vedere financiar. Potrivit unui studiu MKOR, românii din diaspora sunt tot mai bine integrați profesional. Aproape un sfert dintre respondenți sunt manageri sau antreprenori, iar în Marea Britanie 46% câștigă peste 3.000 de euro pe lună.

În același timp, Republica Moldova se evidențiază printr-o diasporă foarte tânără: aproape jumătate dintre respondenți fac parte din Generația Z, ceea ce deschide oportunități pentru atragerea tinerilor către studii și locuri de muncă în România. Chiar dacă mulți români nu plănuiesc să se întoarcă prea curând, ei continuă să contribuie la economia țării și să investească în viitorul familiilor lor.

___

O fabrică de componente auto din Jibou, Sălaj, se închide după 15 ani, lăsând 96 de oameni fără job. Compania Joyson Safety Systems (fostă Takata) producea volane pentru un mare constructor auto german, iar angajații spun că producția se mută în Maroc. E a doua concediere colectivă din județ în acest an, după cea de 73 de oameni de la o fabrică de prelucrare a lemnului, în aprilie.

___

Visa va concedia aproximativ 2.600 de angajați, adică 7% din total, în cadrul unui plan de reorganizare prin care compania își reduce costurile și investește mai mult în domenii cu potențial de creștere. Cele mai multe posturi desființate sunt din echipele de tehnologie și dezvoltare de produse. Directorul general al companiei spune că extinderea utilizării inteligenței artificiale schimbă modul de lucru și a accelerat acest proces, chiar dacă AI-ul nu este singurul motiv al restructurării.

___

Persoanele care își schimbă frecvent locul de muncă se adaptează mai repede în noile organizații, arată un studiu realizat pe aproape 8.700 de administratori de fonduri din Statele Unite. Cercetătorii au descoperit că acestea revin la nivelul anterior de performanță în aproximativ două luni, față de cinci luni în cazul colegilor care au avut o carieră mai stabilă. După mai multe tranziții, își dezvoltă competențe valoroase de adaptare, învață mai ușor regulile nescrise ale unei organizații și construiesc mai repede relații cu noii colegi.

___

Lucrezi în HR și simți că ai ajuns să petreci mai mult timp cu Excelurile decât cu oamenii? O platformă românească a lansat agenții AI care pot prelua parte din muncă, mai precis bucăți din munca administrativă - procese, pași recurenți, cereri, reminder-e, fluxuri care consumă timp și atenție în fiecare zi. Ideea e că, dacă AI-ul poate duce o parte din hârțogărie, oamenii de HR ar putea avea mai mult timp pentru ce nu poate fi automatizat ușor: conversațiile grele, încrederea, cultura, loializarea, deciziile și grija reală pentru angajați.

Sigur, vine și întrebarea incomodă: ce poate face AI-ul în HR și ce n-ar trebui lăsat niciodată pe mâna lui? Am stat de vorbă cu echipa Papervee despre ce pot face concret agenții lor AI, ce merită digitalizat prima dată și cum ar putea arăta HR-ul dacă scapă, măcar puțin, de lucrurile pe care n-ar trebui să le aibă în fișa postului.

___

Un nou site, DidTheyGhostYou.com, le permite candidaților din SUA să semnaleze public companiile care nu mai dau niciun semn de viață după interviu. Platforma include atât un clasament al angajatorilor reclamați cel mai des pentru „ghosting”, cât și o listă a companiilor care îi tratează cu respect pe candidați și le oferă un răspuns, fie el și negativ. Printre firmele care excelează la ghosting se numără Apple, Microsoft, Capital One, Salesforce și Meta. Apariția platformei reflectă frustrarea tot mai mare a celor care își caută un loc de muncă. Potrivit unui studiu, 53% dintre candidații americani au fost lăsați fără răspuns după un interviu în ultimul an. Ai pățit și tu să aștepți un răspuns și să nu mai vină niciodată?

Leave a comment

___

Peste 1.000 de angajați de la marile companii de AI (OpenAI, Anthropic, Google, Meta) au semnat o scrisoare deschisă către guvernul american prin care cer sprijin pentru instrumente care să poată încetini ritmul dezvoltării inteligenței artificiale. Printre semnatari se numără chiar cofondatori și oameni de conducere din aceste companii. Acesta e un nou semnal că, la cât de repede avansează AI, riscăm să pierdem controlul înainte să înțelegem cu adevărat ce construim.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Micro-pauzele de refacere: cum să-ți încarci bateriile în ferestre de 5 minute.

Ai simțit vreodată că creierul tău pur și simplu refuză să mai proceseze informația după câteva ore de muncă? Înainte să mai torni încă o ceașcă de cafea, avem o veste bună: nu ai nevoie de o pauză lungă ca să-ți recapeți claritatea, ci doar de 5 minute de deconectare conștientă.

Micro-pauzele de refacere sunt scurte pauze de 2–5 minute introduse între activități. Ele funcționează ca un buton rapid de reset pentru sistemul nervos: încetinesc acumularea hormonilor de stres, reduc oboseala oculară și opresc senzația de copleșire înainte ca aceasta să se instaleze definitiv.

Cum poți folosi aceste 5 minute? Încearcă respirația în patrulater (inspiră, ține aerul, expiră și menține plămânii goi, câte 4 secunde fiecare), ridică-te de la birou și privește pe fereastră la un punct îndepărtat pentru a-ți relaxa ochii sau pur și simplu stai câteva momente departe de telefon.

Regula de aur? Fără ecrane. O pauză în care dai scroll pe rețelele de socializare rămâne un stimul obositor pentru creier. Data viitoare când treci de la un task la altul, acordă-ți câteva minute de liniște. Corpul și mintea ta îți vor mulțumi.

🌶️ Sweet & spicy.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Gen Z nu mai întreabă „Cum ajung director?”, ci „Cum pot trăi bine fără ca munca să-mi ocupe toată viața?”

Generația Z nu mai vede cariera ca pe drumul sigur spre succes. Tot mai mulți tineri spun că nu îi interesează funcțiile de conducere și nici ideea de a-și sacrifica viața pentru un job. În schimb, vor independență financiară, flexibilitate și mai mult timp pentru ei. Schimbarea vine după ani în care au văzut burnout, concedieri, salarii care nu țin pasul cu costul vieții și o piață a muncii tot mai dificilă. Așadar, promovarea nu mai este recompensa supremă, ci doar mai mult stres și mai multă responsabilitate.

Un eseu publicat în The New York Times, bazat pe discuții cu studenți și date din mai multe cercetări, arată că ambiția nu a dispărut, ci și-a schimbat direcția. Mulți tineri preferă antreprenoriatul, freelancingul sau meseria de creator de conținut în locul unei cariere clasice în corporație.

Pentru angajatori, mesajul este clar: salariul nu mai este suficient. Companiile care vor să atragă și să păstreze tineri vor trebui să ofere mai multă autonomie, flexibilitate și un echilibru real între muncă și viața personală. Altfel, riscă să piardă o generație care nu mai este dispusă să accepte orice în numele carierei.

📜 Scurte și tari (II).

Greva din sănătate a fost suspendată pe 31 iulie, dar negocierile pentru legea salarizării continuă. În weekend, cele două federații sindicale au negociat direct cu Ministerul Sănătății o variantă comună, pe care o numesc „prag minim” acceptabil: salarii de bază mai mari și mai bine diferențiate, minime garantate pentru sporuri și plată mai bună pentru gărzile și turele de noapte. Propunerea a fost trimisă Ministerului Muncii. Sindicatele avertizează că dacă autoritățile se abat de la ce s-a convenit, protestele redevin legitime.

___

Profesorii mai au un an la dispoziție să cheltuiască prima de carieră didactică - cei 1.500 de lei alocați pentru cursuri și materiale de specialitate. Parlamentul a prelungit termenul până în august 2027, după ce mulți cadre didactice riscau să piardă banii din motive pur birocratice.

___

Un angajat din Suedia a fost concediat chiar în prima zi de muncă, după o discuție telefonică de doar 47 de secunde cu superiorul său. Bărbatul întârziase câteva minute după ce nu a găsit vestiarul și s-a retras pentru scurt timp ca să se calmeze într-o situație pe care a descris-o drept stresantă. Deși i-a explicat managerului ce s-a întâmplat și a cerut încă cinci minute pentru a se liniști, contractul i-a fost reziliat pe loc. Angajatul susține că își informase anterior angajatorul că are nevoie uneori de câteva minute pentru a gestiona astfel de situații și că fusese asigurat că acest lucru nu va reprezenta o problemă. Cazul este acum analizat de Autoritatea Suedeză pentru Combaterea Discriminării și readuce în discuție limitele dintre exigențele angajatorilor și dreptul angajaților la un tratament echitabil. Tu ce crezi: concediere justificată sau reacție exagerată?

Leave a comment

___

Tot mai mulți francezi cu vârste între 60 și 64 de ani rămân activi în piața muncii. Potrivit unui raport al Ministerului Muncii din Franța, rata de ocupare pentru această categorie de vârstă a ajuns la 44,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani. Specialiștii pun această creștere și pe seama reformei pensiilor din 2023, care a ridicat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, determinând mai multe persoane să lucreze mai mult timp. Chiar dacă tendința este în creștere, Franța rămâne încă sub media europeană în ceea ce privește ocuparea persoanelor de peste 60 de ani.

___

Când schimbi locul de muncă, pleci și cu AI-ul pe care l-ai antrenat? Până acum, regula la locul de muncă era că sistemele informatice aparțin companiei, omul pleacă cu ce știe el concret, cu ce are în cap. Un articol recent pune o întrebare care va complica această regulă: ce se întâmplă când un angajat construiește un sistem AI care a învățat să gândească exact ca el?

Să ia decizii ca el, să comunice în stilul lui, să recunoască tipare pe care el le-a identificat în ani de muncă. Un CRM aparține clar companiei. Dar un agent AI care îți codifică judecata și experiența personală e mult mai greu de clasificat ca activ corporativ. Angajații care construiesc astăzi astfel de sisteme ar putea pleca mâine nu doar cu un CV mai bun, ci și cu o infrastructură AI care le poate îmbunătăți munca în orice rol următor. N-avem încă un răspuns la această întrebare, dar contractele de muncă vor trebui să îl găsească la un moment dat.

___

Gen Z construiește granițe digitale noi între muncă și viață personală, după ani în care cultura organizațională a împins spre „autenticitate totală” online. Peste o treime dintre tinerii americani (sondaj Zety pe vreo 900 respondenți, deci strict SUA, să nu-l luăm ca pe un adevăr universal) țin conturi separate, personal și profesional, iar 95% evită să-și spună părerile reale online, de teama consecințelor la job. Practic, au redescoperit ce știam deja: nu vorbești cu șeful cum vorbești cu prietenii. Diferența e că granița asta venea automat, odată ce treceai pragul biroului. Acum trebuie construită manual, din setări de privacy.

___

Mii de click-uri pe zi îți pot afecta mâna. Primele semne pe care nu ar trebui să le ignori. Dacă îți amorțește des mâna după ore întregi petrecute la calculator, s-ar putea să nu fie doar oboseală. Specialiștii MedLife avertizează că mișcările repetitive, precum folosirea continuă a mouse-ului și tastarea, pot duce la sindromul de tunel carpian, una dintre cele mai frecvente afecțiuni în rândul celor care lucrează la birou. Furnicăturile, slăbirea forței de prindere sau mâna amorțită în timpul nopții sunt primele semnale de alarmă. Vestea bună este că problema poate fi prevenită dacă iei pauze regulate și îți menții încheietura într-o poziție corectă înainte ca simptomele să se agraveze.

___

Din 2 august, trebuie să spui dacă ceea ce ai publicat este făcut cu AI. Noile reguli europene cer etichetarea clară a conținutului generat sau modificat cu AI atunci când acesta poate fi confundat cu realitatea ori poate induce publicul în eroare. Adică: chatboții trebuie să spună clar că sunt sisteme AI, deepfake-urile trebuie marcate, iar textele despre politică, sănătate, economie, știință sau alte subiecte de interes public trebuie etichetate dacă sunt publicate fără verificare și asumare editorială umană.

Asta nu înseamnă însă că trebuie să scrii „generat cu AI” pe orice postare și poți în continuare folosi AI pentru documentare, idei, structură sau un prim draft, fără etichetare, dacă verifici informațiile, editezi textul și îți asumi ceea ce publici. Nerespectarea regulilor poate fi sancționată, în cazurile grave, cu amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală a companiilor. În România, cadrul concret de control și aplicare este încă în curs de definitivare.

💡 Știați că: Stresul financiar îți poate afecta creierul pe termen lung, arată un studiu britanic.

Grijile constante legate de bani nu îți afectează doar starea de spirit, ci și sănătatea creierului. Un studiu realizat în Marea Britanie, care a urmărit peste 2.700 de persoane timp de mai multe decenii, arată că oamenii care s-au confruntat ani la rând cu dificultăți financiare au avut rezultate mai slabe la testele de memorie și de procesare a informațiilor la vârsta mijlocie.

Cercetătorii spun că efectele apar chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum educația sau condițiile din copilărie, ceea ce sugerează că stresul financiar prelungit lasă urme reale asupra creierului. Concluzia lor: reducerea sărăciei nu înseamnă doar mai mulți bani în buzunar, ci și o investiție în sănătatea pe termen lung.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Leave a comment

Diaspora nu e făcută din euro. Ce am pierdut și ce am câștigat odată cu românii plecați peste hotare?

România vorbește mult despre diaspora în trei situații: când numără bani, când numără voturi și la recensământ. Mult mai rar vorbim însă despre despre românii care au plecat pentru o viață mai bună, dar au rămas cu inima împărțită între două lumi. Despre rușinea de a cere ajutor când, din afară, viața ta pare „reușită”, sau despre suferința celui plecat și a celui rămas.

La Bruxelles, în Parlamentul European, evenimentul „Nu ești singur afară” a fost organizat de Nicu Ștefănuță și echipa lui tocmai ca spațiu sigur în care românii din diaspora să poată vorbi despre toate astea: dor, vină, cum arată de fapt integrarea, sănătatea mintală, lipsa de informație și nevoia unor rețele de sprijin care să ajungă cu adevărat la oameni.

Pentru foarte mulți români, prima experiență de apartenență într-o țară nouă nu începe în comunitate, ci la muncă. La muncă afli ce ai voie, ce nu ai voie, cât valorează timpul tău, cum ești privit, cum ești tratat, dacă ești văzut ca un coleg sau ca un „străin care-a venit să ne ia joburile”. Însă Nicu Ștefănuță atrage atenția că integrarea la muncă nu poate fi separată de bagajul cu care oamenii pleacă:

„Diferența dintre un angajat care «se integrează» și unul care se simte mereu «afară» ar putea consta în faptul că primul își maschează mai bine traumele.”

Am scris pe larg despre eveniment, despre răspunsurile celor prezenți, printre care s-au numărat Andreea Marin și Raluca Anton, dar și despre ce ar trebui să înțeleagă în sfârșit România, dacă vrea să vorbească onest despre românii plecați. Diaspora nu este doar o rană, este și competență, curaj, muncă, adaptare, experiență și un liant între mai multe lumi.

Share

🚨 Ce ne mai doare (în online): Patronul mi-a pus microfon în mașina de serviciu.

„Suntem în total 3 angajați la tot biroul/depozitul. ​Salariul? 3.500 lei net. Pentru bani, suntem tratați ca și cum ne-ar fi cumpărat cu tot cu părinți. ​Niște „delicii” din viața de zi cu zi la acest lagăr de muncă:

Programul este o sugestie: Ni se cere oficial să stăm zilnic peste program „nejustificat” (neplătit, evident). Cireașa de pe tort e joi și vineri, când ne mai țin obligatoriu încă câte 2 ore extra peste program, tot pe moca. Dacă zici ceva, începe circul.

Culmea culmilor s-a întâmplat săptămâna trecută. Un coleg a umblat la bordul mașinii de serviciu și a descoperit ascuns un microfon/dispozitiv de înregistrare audio cu cartelă SIM. Ne ascultau absolut tot ce vorbeam în mașină când mergeam la clienți sau în pauză, fără ca noi să știm sau să fi semnat vreun acord în acest sens! Este o încălcare flagrantă a vieții private și GDPR de iei amendă până intră firma în faliment.” - văzută pe Reddit, la un angajat care lucrează la o firmă mică de imprimante și consumabile.

Astfel de povești par SF, dar oamenii vorbesc despre astfel de metode de control de ani buni. Ai pățit? Ai auzit de așa ceva?

Leave a comment

📜 Scurte și tari (I).

Diferențele salariale dintre femei și bărbați încă ne costă mult. Potrivit unor calcule bazate pe date Eurostat, o femeie angajată în Uniunea Europeană câștigă, în medie, cu aproape 3.900 de euro mai puțin pe an decât un bărbat, ceea ce înseamnă pierderi totale de peste 358 de miliarde de euro anual la nivelul UE. Femeile sunt plătite, în medie, cu 11,1% mai puțin pe oră, iar diferențele variază puternic între state: de la un avantaj pentru femei în Luxemburg până la un decalaj de aproape 19% în Estonia. România se numără însă printre țările cu cele mai mici diferențe salariale din Uniune.

___

Cum a reușit un specialist AI să pună la treabă 23 de instituții publice din România în 24 de ore. Imediat după atacul cibernetic de la Cadastru, specialistul AI și în securitate cibernetică Mircea Șerdin a lansat Barometrul Digital: un raport care evaluează securitatea digitală a 2.487 de instituții publice din România (primării, consilii județene, spitale, prefecturi, operatori de utilități) folosind un agent AI care a analizat date exclusiv publice. Rezultatele sunt îngrijorătoare: aproape jumătate din instituții pot fi impersonate prin e-mail (adică oricine poate trimite un mesaj care pare să vină de la primărie sau spital) și 61,4% dintre site-uri au configurarea de securitate web la nivel critic: lipsesc protecțiile elementare împotriva scripturilor injectate și a clonării. Singurul 10 din țară: Primăria comunei Ciurila, județul Cluj.

Vestea mai bună: Mircea a pus la dispoziția instituțiilor pașii concreți de remediere, gratuit, la cerere. În 24 de ore de la publicare, 23 de instituții au cerut fișa lor tehnică, iar o primărie de municipiu a început remedierea din prima seară.

___

„Statul nu poate face digitalizare serioasă cât timp plătește IT-iștii cu 5.000-7.000 de lei pe lună, în vreme ce același om ia 4.000-5.000 de euro în privat”, spune Irineu Darău, Ministrul Economiei, care a lucrat 15 ani în mediul privat înainte să intre în minister. Acesta spune că a propus modificări în viitoarea lege a salarizării pentru IT și securitate cibernetică. Contextul în care vine declarația nu e întâmplător: Ministerul Economiei are în prezent 5 angajați pe digitalizare, iar România tocmai a trecut prin cel mai mare atac cibernetic din istoria Cadastrului.

___

BMW pregătește un program de plecări voluntare prin care ar putea elimina până la 8.000 de locuri de muncă în Germania, în special din departamentele administrative și de dezvoltare, în timp ce angajații din fabrici nu vor fi afectați. Compania, care are aproximativ 160.000 de angajați la nivel global, spune că măsura face parte dintr-un plan de adaptare la schimbările din industria auto, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea producătorilor chinezi de mașini electrice, al costurilor tranziției către electrificare și al incertitudinilor geopolitice. BMW nu este singurul constructor care reduce personalul: și Volkswagen, Porsche sau Ford au anunțat restructurări în ultimii ani, în contextul în care industria auto europeană încearcă să facă față transformărilor rapide ale pieței.

___

Societatea de Transport București (STB) concediază 800 de oameni din cei 9.504, în cadrul procedurii de insolvență și reorganizare. Schema compensațiilor spune tot despre puterea de negociere a angajaților: primii 200 care se înscriu voluntar primesc 6 salarii compensatorii. Ceilalți 600 tot pleacă, dar cu 2, 3 sau 4 salarii, în funcție de vechime.

___

Varta, producătorul german de baterii, se cere în insolvență. Compania cu o istorie de aproape 140 de ani a depus patru cereri de insolvență la sfârșitul săptămânii trecute, iar aproximativ 4.000 de angajați au acum un viitor incert. Cauza directă: Apple a reziliat contractul de furnizare a bateriilor pentru AirPods și mută producția în China, lăsând fără client principal fabrica din Nördlingen (350 de locuri de muncă care vor fi lichidate din toamnă).

Ironia este că statul german finanțase Varta cu vreo 300 de milioane de euro, exact ca să construiască producție europeană de baterii și să reducă dependența de Asia. Divizia de baterii de uz casnic (Varta Consumer Batteries), evaluată la 240 milioane euro, e exclusă din procedură și va fi preluată de creditorii conduși de Deutsche Bank. Insolvența nu înseamnă automat faliment și închidere. Este o procedură legală prin care compania cere protecție față de creditori ca să se poată reorganiza. Falimentul ar fi pasul următor dacă și asta eșuează.

___

Roboții care produc pantofi de alergare în 3 minute ar putea să elimine munca a mii de oameni. On, unul dintre cele mai cunoscute branduri de pantofi sport din lume, a prezentat o tehnologie care construiește un pantof de alergare în trei minute: un braț robotic pulverizează plastic topit strat cu strat în jurul unui model de picior, formând întreaga parte superioară fără cusături, fără șireturi și fără muncă umană. Procesul reduce componentele unui pantof de la 200 la 7 și elimină între 200 și 300 de ore de muncă umană din ciclul clasic de producție.

Co-CEO-ul companiei Caspar Coppetti nu ascunde miza: „Am proiectat o tehnologie care poate fi făcută doar de roboți. Nu ar trebui să existe oameni implicați aici.“ Industria încălțămintei era una dintre ultimele în care mâna omului era greu de înlocuit. Nu mai e. Compania On are în jur de 4.000 de angajați oficial la nivel global, dar impactul cade pe muncitorii din fabricile subcontractate din Asia de Sud-Est, care produc efectiv pantofii și care nu apar ca angajați ai companiei. Ei nu vor fi concediați, cel mai probabil fabricile pur și simplu nu vor mai primi comenzi. Practic compania mamă crește, dar undeva în lanțul de producție, mii de oameni invizibili (dar valoroși până acum) dispar din ecuație.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Nu e suficient să lucrezi lângă alți oameni ca să nu te simți singur.

Simplul fapt că împarți același birou cu alți colegi nu este suficient pentru a crea relații reale la muncă. Un studiu publicat în Management Science arată că angajații învață mai repede și sunt mai productivi atunci când lucrează aproape de colegi performanți, în special la început de carieră. În același timp, cercetarea Loneliness Matters explică faptul că singurătatea nu înseamnă lipsa oamenilor din jur, ci diferența dintre relațiile pe care ni le dorim și cele pe care le avem în realitate.

Autorii spun că apropierea fizică oferă oportunități de colaborare, dar acestea nu se transformă automat în conexiuni autentice. Dacă oamenii se văd zilnic, dar nu interacționează cu adevărat, scad implicarea, colaborarea și sentimentul de apartenență la echipă.

Ce-i de făcut? Specialiștii recomandă ca organizațiile să creeze contexte în care colegii chiar ajung să se cunoască – prin prezentări, evenimente, activități comune și un mediu în care oamenii se simt în siguranță să interacționeze. Un birou plin nu înseamnă neapărat o comunitate.

Munca ne ține pe scaun. Cum reparăm efectele? 56% dintre românii din mediul urban își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru pe scaun. Doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi, iar numai 12% fac drumeții sau parcurg trasee în natură. Un studiu realizat de Unlock Research pentru MedLife, pe 800 de persoane, arată însă că oamenii care merg frecvent în natură au energie, se relaxează mai ușor după perioade grele și sunt mai mulțumiți, per total, de viața lor. Pentru a înțelege mai bine legătura și a valida cercetarea, MedLife și Asociația Tășuleasa Social vor măsura în timp real, pe Via Transilvanica, cum influențează mersul pe distanțe lungi sănătatea fizică și starea emoțională.

O plimbare nu repară un loc de muncă toxic și nu vindecă burnoutul, dar, într-o realitate cotidiană a muncii petrecută mai mult pe scaun, în fața ecranelor și sub stimulare continuă, mersul pe jos ar putea fi una dintre cele mai simple și mai ieftine forme de recuperare, pe care încă le subestimăm.

🔎 Meserii sub lupă: grădinarul urban, meseria care intră în liceele din România.

Din anul școlar 2026-2027, elevii din patru licee tehnologice din România vor putea alege specializarea de grădinar urban, o calificare creată pentru a răspunde nevoii tot mai mari de specialiști care să amenajeze și să întrețină spațiile verzi din orașe. Grădinarii urbani învață să analizeze solul, să aleagă speciile potrivite, să planteze și să întrețină arbori și spații verzi, dar și să amenajeze zone urbane cu alei, piatră decorativă, mobilier și alte elemente de peisagistică.

Programul, dezvoltat de WorldSkills România împreună cu Asociația Peisagiștilor din România și Ministerul Educației, combină pregătirea teoretică cu practica în sere, pe șantiere și în spații urbane, iar absolvenții vor putea intra direct în piața muncii. Noua specializare își propune să acopere un gol din sistemul educațional, unde până acum existau doar programe universitare pentru peisagistică. Inițiatorii spun că lipsa personalului calificat duce la întreținerea deficitară a spațiilor verzi și la risipa banilor publici. În plus, proiectul își propune să schimbe percepția asupra învățământului profesional, demonstrând că o meserie tehnică poate deveni o opțiune de carieră căutată și bine conectată la nevoile actuale ale orașelor.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Nu orice lipsă de implicare este burnout. Un studiu atrage atenția asupra unei cauze pe care angajatorii o ignoră.

Când un angajat este retras, obosit și își pierde concentrarea, explicația este adesea epuizarea. Un studiu la care au participat peste 73.500 de persoane de la nivel global sugerează că, în unele cazuri, ceea ce pare a fi burnout poate fi, de fapt, efectul unei experiențe de trădare, trăite fie în viața personală, fie la locul de muncă.

Autorii cercetării vorbesc despre un „sindrom post-trădare”, care se manifestă prin tulburări de somn, lipsă de concentrare și tendința de izolare, care pot persista mult timp și pot fi confundate cu burnoutul sau lipsa de motivație. Efectele unei astfel de experiențe se pot traduce în absenteism și productivitate redusă, chiar dacă evenimentul care le-a declanșat nu are nicio legătură cu munca.

În același timp, autorii atrag atenția că cele mai multe programe de wellbeing și de dezvoltare a rezilienței nu sunt concepute pentru astfel de situații. Mai mult, le recomandă managerilor să privească dincolo de simptome și să înțeleagă cauzele înainte de a spune despre un angajat că este neimplicat.

📜 Scurte și tari (II).

Aproape 50 de milioane de persoane care au vârsta activă din Uniunea Europeană nu au un loc de muncă, iar aproape una din cinci și-ar dori să lucreze. Peste 31 de milioane dintre acestea sunt femei. În loc să pornească de la întrebarea „de ce nu muncesc?”, Comisia Europeană propune o altă abordare: „ce îi împiedică să muncească?”. În acest sens, a lansat o consultare privind o viitoare inițiativă europeană care să sprijine persoanele care vor să intre sau să revină pe piața muncii, a anunțat vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Barierele care țin oamenii departe de piața muncii sunt adesea complexe: lipsa serviciilor de îngrijire, problemele de sănătate, dizabilitățile, transportul, competențele care nu mai corespund cererii sau birocrația. Soluția propusă de Comisie constă în sprijin personalizat – de la consiliere și reconversie profesională până la acces mai bun la servicii și o colaborare mai eficientă între instituții.

___

Poți conduce o țară în timp ce nu renunți la ce te pasionează. Președintele Cehiei, Petr Pavel, a fost una dintre surprizele Marelui Premiu de Formula 1 al Ungariei, dar nu în calitate oficială. Pasionat de fotografia sportivă, el a venit la Hungaroring cu acreditare FIA și echipament complet de fotograf, așa cum a făcut și la Le Mans, Dakar sau MotoGP. Mai mult, anul trecut a licitat un album cu fotografiile sale și a strâns aproape 30.000 de euro pentru o organizație caritabilă.

___

Un studiu românesc schimbă perspectiva asupra analfabetismului funcțional: problema nu începe în clasă. Cercetarea, coordonată de profesorul Dacian Dolean, arată că performanțele slabe la citire sunt influențate în mare măsură de dificultăți de învățare și de lipsa intervențiilor specializate timpurii, nu doar de calitatea predării. Mulți copii au nevoie de sprijin personalizat încă din primii ani de școală, însă sistemul educațional nu dispune de suficienți specialiști care să ofere acest ajutor.

Deficitul de competențe cu care se confruntă astăzi angajatorii își are adesea rădăcinile în educație, iar investițiile în profesori, psihologi, logopezi și alți specialiști pot avea efecte pe termen lung asupra viitoarei forțe de muncă. Studiul sugerează că, înainte de a căuta vinovați, ar fi mai util să construim un sistem capabil să identifice din timp dificultățile de învățare și să ofere sprijinul de care copiii au nevoie pentru a-și atinge potențialul.

___

Cinci meserii noi au intrat în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR): expert economie circulară, specialist dezvoltare durabilă, specialist economie circulară, asistent pastoral și tehnician gemolog. Actualizarea reflectă apariția unor competențe tot mai căutate, în special în domenii precum sustenabilitatea și economia circulară, dar și nevoia de a recunoaște oficial profesii care până acum nu existau în nomenclator.

___

Aproape 75% dintre profesioniștii români folosesc inteligența artificială zilnic, însă majoritatea o utilizează doar pentru sarcini de bază, arată studiul Romanian State of AI 2026, realizat pe un eșantion de 514 respondenți. Raportul arată că adopția AI crește mai repede decât pregătirea organizațiilor: jumătate dintre angajați folosesc instrumente AI neaprobate de companie, 64% spun că nu există reguli clare privind datele introduse în aceste aplicații, iar peste jumătate afirmă că organizația lor nu are un responsabil care să coordoneze implementarea AI. Pe scurt: angajații experimentează, iar organizațiile încă citesc manualul de utilizare.

___

Lecții despre muncă din culisele noului film „The Odyssey”: liderii dau exemplul, iar meritul se împarte. Actorii și regizorul din distribuția filmului „The Odyssey” au vorbit, în turneul de promovare, despre câteva principii care fac diferența într-o echipă. Regizorul Christopher Nolan a ales să urce zilnic pe jos până la platoul de filmare, alături de echipă, deși putea folosi un elicopter, pentru a da exemplu. Matt Damon spune că a învățat să-și ducă singur armura, să se concentreze pe partea de muncă aflată în responsabilitatea lui și să ofere întotdeauna meritul celor care îl ajută, în timp ce Tom Holland și Anne Hathaway au subliniat importanța de a învăța continuu de la colegi și de a aprecia oamenii care ridică nivelul întregii echipe. Cam tare, nu? Apropo, ai văzut filmul?

Leave a comment

📖 Cartea câștigătoare.

În cartea „Manipulare. Ce este, de ce este rea, ce să faci în privința ei”, profesorul Cass R. Sunstein ne pune față în față cu modul în care tehnologia le oferă companiilor, platformelor și altor actori posibilitatea de a ne influența deciziile într-un mod aproape invizibil.

De la algoritmi și AI până la rețele de socializare, deepfake-uri și așa-numitele „dark patterns”, autorul explică de ce avem impresia că alegem liber, deși opțiunile ne sunt orientate subtil într-o anumită direcție. Mai mult, susține că organizațiile au responsabilitatea de a construi experiențe digitale și procese care respectă autonomia oamenilor, nu o exploatează.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Bula AI se umflă pe datorie și stă să facă POC.

Tot mai mulți analiști avertizează că bula AI s-ar putea sparge, iar noile cifre arată cât de mare a devenit pariul: Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta și Oracle au acumulat obligații financiare de aproximativ 1.650 de miliarde de dolari care nu apar la rubrica obișnuită de datorii din bilanțurile lor. Suma este mai mare decât datoria raportată oficial de cele cinci companii și finanțează centre de date, cipuri, servere și energie pentru AI.

Mecanismul este însă unul legal: o parte dintre finanțări sunt mutate prin firme separate sau prin contracte de închiriere pe termen lung. De aici vine și comparația cu Enron, care folosea structuri asemănătoare pentru a păstra datorii în afara bilanțului înainte de a se prăbuși complet. Diferența esențială este că, în cazul giganților tech, obligațiile sunt declarate în notele rapoartelor financiare, nu ascunse fraudulos.

Îngrijorarea este însă validă: toate aceste investiții trebuie plătite din veniturile viitoare produse de AI. Dacă firmele și oamenii nu folosesc tehnologia suficient de mult sau dacă aceasta nu aduce câștigurile promise, centrele de date rămân, creditele și chiriile trebuie achitate, iar cipurile se învechesc rapid. Asta înseamnă, pe scurt, o bulă: investițiile și așteptările cresc mai repede decât banii produși în realitate.

O eventuală spargere nu ar face AI-ul să dispară. Ar putea însă însemna prăbușirea acțiunilor, oprirea proiectelor, concedieri și pierderi mari pentru companiile, băncile și fondurile care au finanțat cursa. Pe site am explicat mai pe larg cum ar putea arăta concret o prăbușire a bulei AI.

Burnoutul nu e o problemă a timpurilor moderne. Oamenii vorbeau despre el și acum 250 de ani.

Burnoutul pare un fenomen specific ultimelor decenii, însă istoria ne arată că oamenii descriau aceeași stare de epuizare încă din secolul al XVIII-lea. Într-o analiză publicată de Nathan TeBokkel, cercetător la Western University, au fost studiate jurnale de călătorie și documente agricole scrise în 1770 și 1771 de agronomul britanic Arthur Young. În ele, fermierii povesteau cum munca excesivă i-a lăsat „fără puteri”. În unele cazuri, oamenii munceau chiar și 20 de ore pe zi pentru a-și întreține familiile sau pentru a-și reconstrui gospodăriile distruse de incendii.

Potrivit autorului, expresia „burnt out” nu descria doar clădiri mistuite de foc, ci și oameni consumați de muncă. Concluzia cercetării este că burnoutul nu este doar o problemă individuală, ci una structurală: oamenii ajung la epuizare atunci când sistemul de muncă normalizează și încurajează suprasolicitarea.

Totuși, față de acum câteva sute de ani, am făcut progrese importante: nu (prea) mai muncim mai mult de 8 ore pe zi, iar drepturile angajaților sunt incomparabil mai bune. Asta nu înseamnă însă că epuizarea a dispărut, ci doar că astăzi are alte cauze.

Share

Industria auto din România pierde 1.200 de angajați în fiecare lună.

Conform unei analize termene.ro, industria auto din România trece prin cel mai lung și mai accelerat declin din ultimul deceniu. De la maximul de 206.000 de salariați atins în 2018, sectorul a ajuns la 132.800 în aprilie 2026: 73.000 de locuri de muncă au dispărut în opt ani.

Contextul european nu e mai liniștitor: un studiu al Institutului Fraunhofer estimează că tranziția la electric ar putea costa Europa 726.000 de locuri de muncă până în 2040, iar noile joburi din electromobilitate nu compensează pierderile, pentru că motoarele electrice sunt mai simple și Europa nu deține avantaj competitiv la componentele cheie.

Studiul merită citit cu o precizare: a fost comandat de patronatele din industria auto germană, cu BMW și Mercedes printre parteneri, adică exact de cei care pot avea un interes în încetinirea tranziției spre electric. Adevărul e probabil undeva la mijloc, dar este foarte posibil ca tranziția să coste multe locuri de muncă, dacă motorul cu combustie internă va fi interzis în totalitate la mașinile noi din 2035 încolo.

📜 Scurte și tari (I).

Aproape 1,5 milioane de români sunt afectați de o măsură despre care s-a vorbit foarte puțin: înghețarea indicatorului social de referință (ISR), baza după care se calculează mai multe ajutoare și indemnizații sociale. Deși legea prevede că acesta ar trebui actualizat anual în funcție de inflație, Guvernul a păstrat valoarea la 660 de lei și în 2025, și în 2026. Dacă indexarea ar fi fost aplicată, ISR ar fi ajuns la 748 de lei, iar beneficiarii ar fi primit mai mulți bani în fiecare lună.

Într-o analiză amplă pe hotnews.ro, Adriana Diaconu (addaisme) arată că această decizie îi afectează pe șomeri, persoanele cu dizabilități, familiile vulnerabile și alți beneficiari de sprijin social, care pierd bani într-o perioadă în care costul vieții continuă să crească. Potrivit acesteia, înghețarea ISR este o formă de austeritate „invizibilă”, care pune și mai multă presiune pe cei cu cele mai mici venituri, fără să stârnească aceeași atenție publică precum o tăiere directă a beneficiilor.

___

Proiectul noii legi a salarizării bugetarilor, obligație asumată prin PNRR, a intrat în dezbatere parlamentară după ce Ministerul Muncii a publicat forma actualizată pe 17 iulie. Logica e simplă: toți cei 1,3 milioane de bugetari vor fi plătiți prin aceeași formulă — un coeficient specific fiecărei funcții, înmulțit cu o valoare de referință stabilită anual de Guvern (anul acesta 4.100 lei). Legea stabilește că raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul public este de 1 la 8, adică nimeni nu poate câștiga mai mult de 8 ori față de cel mai slab plătit coleg bugetar. Asta înseamnă că salariile de bază vor varia teoretic între 4.100 și 32.800 de lei.

Deocamdată, aproape 500 de spitale au intrat luni în grevă de avertisment pentru că se reduc unele sporuri, iar sindicatele spun că vor intra în grevă generală din 28 iulie dacă Guvernul nu modifică proiectul și nu reia negocierile. Profesorii amenință și ei cu proteste din toamnă. Toată lumea pare că e nemulțumită de câte ceva din lege, însă dacă Parlamentul nu o adoptă într-o lună, România pierde 770 de milioane de Euro din PNRR.

___

Salariul mediu net a scăzut în luna mai la 5.684 de lei, cu 159 de lei (2,7%) mai puțin decât în aprilie, pe fondul reducerii primelor și bonusurilor acordate în luna precedentă. Chiar și așa, față de mai 2025, salariile rămân cu 3,2% mai mari. Cele mai bine plătite domenii continuă să fie IT-ul (unde salariul mediu net ajunge la 13.150 de lei) și extracția petrolului și gazelor naturale, cu 12.405 lei, în timp ce la polul opus se află pescuitul și acvacultura (2.863 lei). În sectorul public, salariile au crescut ușor în învățământ și administrație, dar au scăzut marginal în sănătate.

___

Piața muncii din România în primul semestru din 2026: mai puține joburi, mai mulți candidați. Față de același interval al anului trecut, numărul locurilor de muncă noi a scăzut cu 15% (110.000 în total), dar aplicările au explodat cu 27%, depășind 6,7 milioane, cel mai mare nivel din 2021, conform unei analize eJobs. Cel mai mult se caută pozițiile de debut (entry-level), iar două categorii au explodat la aplicări: persoanele de peste 45 de ani (+31%) și liceenii de 16-18 ani (+22%), ambele căutând mai multă siguranță financiară. Campionul detașat al pieței rămâne retailul, care a adunat singur 2,2 milioane de aplicări.

În același timp, 3.146 de SRL-uri și PFA-uri au intrat în insolvență în primele 5 luni ale anului, în creștere cu 13,62% față de aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 2.769 de insolvențe, potrivit datelor publicate de ONRC.

___

Patru din 10 angajați români din Generația Z intenționează să-și schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, potrivit unui studiu MKOR. Procentul este semnificativ peste media națională (42% față de 30%), iar principalul motiv rămâne dorința unui salariu mai mare. Totuși, spre deosebire de generațiile mai în vârstă, tinerii sunt motivați în special și de oportunitățile de avansare în carieră, în timp ce siguranța locului de muncă contează mai puțin pentru ei.

___

Peste 400 de studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-au înscris vara aceasta la unul dintre cele mai mari programe de internship în inteligență artificială din România. 36 dintre aceștia au fost selectați pentru ediția din 2026 și vor lucra la proiecte reale de AI pentru companii, în cadrul programului organizat de Computacenter România împreună cu UBB. Vestea (și mai) bună? 14 absolvenți ai edițiilor anterioare s-au angajat deja în echipa locală de AI a companiei.

___

Marii CEO britanici câștigă, în medie, de 130 de ori mai mult decât un salariat obișnuit. Potrivit unui raport al think-tank-ului High Pay Centre, venitul median al unui CEO din marile corporații (FTSE 100 - cele mai mari companii din Marea Britanie) a urcat la 5,06 milioane de lire sterline pe an, în creștere cu 8,6%. Cel mai bine plătit este șeful AstraZeneca, cu 17,7 milioane de lire. Matematica e simplă: un angajat obișnuit ar trebui să muncească 130 de ani ca să câștige cât CEO-ul său într-unul singur. Ironia este că High Pay Centre - organizația care a publicat raportul și a luptat 15 ani pentru salarii mai echitabile - urmează să se închidă anul acesta.

Suntem curioși, ți se pare justificată o asemenea recompensă pentru responsabilitatea și presiunea pe care le are un CEO?

Leave a comment

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

AI-ul înlocuiește colegii: angajații preferă să întrebe chatbotul în locul echipei.

Un raport publicat de compania MyIQ, bazat pe un sondaj realizat în rândul a aproape 22.500 de adulți din Statele Unite, arată că 74% dintre utilizatorii frecvenți de AI îi pun acum chatbotului întrebări pe care înainte le adresau colegilor. În plus, 48% spun că au mai puține conversații spontane la locul de muncă, semn că AI-ul schimbă nu doar modul în care lucrăm, ci și felul în care interacționăm unii cu alții.

Pentru echipe, asta poate fi un semnal de alarmă. Discuțiile informale sunt importante pentru învățare, schimbul de idei și construirea încrederii – elemente esențiale ale siguranței psihologice. AI-ul poate economisi timp și poate răspunde rapid la întrebări, dar nu poate înlocui relațiile dintre colegi. O soluție simplă este ca organizațiile să încurajeze în continuare momentele de colaborare, mentoratul și discuțiile față în față, astfel încât tehnologia să completeze munca în echipă, nu să o izoleze.

🌶️ Sweet & spicy.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Angajatorii favorizează candidații care răspund rapid, chiar și când sunt mai puțin calificați.

Un răspuns rapid la un mesaj de la un recrutor îți poate crește semnificativ șansele de a obține un job, arată un studiu publicat în Management Science. Cercetătorii au analizat peste 11 milioane de interacțiuni de pe platforma Fiverr și au descoperit că o întârziere de doar o oră reduce cu 46% probabilitatea de a fi ales, iar un răspuns venit după mai mult de 24 de ore scade șansele cu 90%.

În experimente desfășurate pe peste 8.600 de participanți, candidații care răspundeau mai repede erau percepuți drept mai competenți, mai implicați și mai buni comunicatori, chiar și atunci când aveau evaluări mai slabe decât alți candidați. Deși cei mai mulți manageri spun că experiența și potrivirea cu rolul sunt criteriile esențiale, în practică ei tind să favorizeze candidații care răspund prompt.

Ce-i de făcut? Cercetătorii avertizează că această tendință poate face ca unii profesioniști foarte buni să fie trecuți cu vederea și recomandă companiilor să își evalueze mai atent criteriile de selecție.

📜 Scurte și tari (II).

UE pregătește un cadru legislativ pentru protecția angajaților în era AI și a muncii remote. Comisia Europeană a lansat a doua etapă a consultărilor pentru viitorul Act privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act), coordonat de vicepreședinta Roxana Mînzatu. Noua lege europeană își propune să protejeze angajații de monitorizarea excesivă prin algoritmi și AI, să reglementeze mai ferm riscurile psihosociale (stresul cronic, burnoutul și hărțuirea) și să introducă sancțiuni mai dure pentru firmele care nu respectă normele de securitate în muncă. Proiectul este deschis dezbaterilor cu sindicatele și patronatele până la finalul lunii septembrie, urmând să devină directivă obligatorie la nivelul întregului bloc comunitar.

___

Suedia este țara în care oamenii cred că se trăiește cel mai bine, urmată de Danemarca și Canada, potrivit Best Countries Index 2026, realizat pe baza răspunsurilor a peste 15.000 de persoane din 33 de țări. Clasamentul nu măsoară doar indicatori economici, ci și percepția asupra unor aspecte precum oportunitățile de angajare, costul vieții, stabilitatea politică, serviciile publice, mediul potrivit pentru familii și starea generală de bine. Opt dintre primele 10 locuri sunt ocupate de state europene.

România se află pe locul 41 din cele 85 de țări incluse în clasament. Vorba aia: „Nici prea-prea, nici foarte-foarte”. Autorii studiului spun că rezultatele reflectă modul în care este percepută calitatea vieții la nivel internațional și arată că reputația unei țări nu depinde doar de puterea economică, ci și de factori precum încrederea în instituții, stabilitatea și calitatea serviciilor publice.

___

85% dintre joburile care vor exista în 2030 nici măcar nu au fost inventate, estimează un studiu Dell Technologies. Schimbarea este deja vizibilă: peste o treime dintre recrutările pentru poziții de conducere sunt pentru roluri complet noi, create pe măsură ce companiile se adaptează la inteligența artificială și la provocări tot mai complexe. Astfel, organizațiile caută tot mai puțin specialiști foarte nișați și tot mai mult oameni care pot conecta domenii diferite, rezolva probleme complexe și coordona echipe și procese.

___

Bărbații folosesc mai des ofertele de job primite de la alte companii ca să obțină măriri de salariu de la angajatorul actual, arată un nou studiu al Rockwool Foundation Berlin. Cercetarea sugerează că această strategie explică aproape jumătate din diferența salarială dintre femei și bărbați. În medie, bărbații aflați pe aceleași poziții câștigă cu aproximativ 8% mai mult decât femeile.

Studiul arată că, atunci când primesc o ofertă mai bună, femeile aleg mai des să își schimbe locul de muncă, în timp ce bărbații folosesc oferta ca argument pentru a negocia un salariu mai mare acolo unde lucrează deja. Noile reguli europene privind transparența salarială vor face diferențele de plată mai vizibile, însă nu vor fi suficiente pentru a elimina complet acest decalaj.

___

La birou în pantaloni scurți? Tokyo încearcă să reducă factura la aerul condiționat. Autoritățile din Tokyo îi încurajează pe angajați să vină la birou în pantaloni scurți pentru a reduce consumul de aer condiționat, pe fondul temperaturilor tot mai ridicate și al costurilor mari cu energia. Inițiativa face parte din campania „Cool Biz”, care relaxează codul vestimentar din instituțiile publice și permite, în funcție de job, purtarea tricourilor, polo-urilor, adidașilor și chiar a pantalonilor scurți. Măsura împarte însă opiniile: unii angajați spun că este o schimbare binevenită pe caniculă, în timp ce alții consideră că pantalonii scurți nu au ce căuta la birou. Din fericire, la noi nu (prea) există dezbaterea asta și privim mai relaxat ținuta de birou.

___

La 26 de ani, Zoe De La Paz și-a dat demisia dintr-un job corporatist din Chicago pentru a deveni croitoreasă în Parcul Național Yellowstone. Câștigă 19,25 dolari pe oră, unde repară și modifică uniformele miilor de angajați din parc. Deși salariul este mai mic decât cel pe care îl avea în corporație, spune că reușește să economisească mai mulți bani datorită cheltuielilor reduse și locuinței subvenționate.

Pasiunea pentru croitorie a început în liceu, iar după ani în care a cusut costume pentru concerte în timpul liber, Zoe a decis să își transforme hobby-ul într-o carieră. Experiența din Yellowstone este doar un pas spre visul ei cel mare: să lucreze la costume pentru spectacole de pe Broadway și producții de film.

💡 Știați că: există nouă tipuri de procrastinatori, conform cercetătorilor.

Procrastinarea nu este doar o problemă de organizare sau de voință, ci rezultatul unui conflict între dorința de a evita disconfortul și tendința de a acorda mai multă importanță prezentului decât beneficiilor viitoare, susține cercetătorul Itamar Shatz de la Universitatea Cambridge.

În noua sa carte, el identifică nouă tipuri de procrastinatori: îngrijoratul, pesimistul, perfecționistul, visătorul, cel care sare de la o sarcină la alta, rebelul, căutătorul de adrenalină, hedonistul și persoana epuizată. Fiecare amână din motive diferite, ceea ce înseamnă că și soluțiile sunt diferite.

Cercetătorul atrage atenția că procrastinarea este un fenomen răspândit: aproape jumătate dintre studenți și unul din cinci angajați procrastinează în mod cronic. Studiile citate de el arată că acest obicei poate afecta atât veniturile, cât și productivitatea companiilor. Concluzia autorului este că procrastinarea este un comportament care poate fi schimbat dacă înțelegem ce anume ne face să amânăm.

Deci nu mai amâna și dă-ne o ❤️ dacă ai ajuns până aici, la finalul ediției.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Acuzații grave la adresa Meta: sistemele AI ar fi gândit (foarte prost) lista concedierilor.

Inteligența artificială mai dă rateuri și pe la case mari. Meta este acuzată de 26 de angajați că și-ar fi folosit propriile sisteme AI și instrumente de monitorizare pentru a selecta oamenii concediați. Reclamanții susțin că sistemele analizau productivitatea, activitatea pe computer, codul scris și consumul de tokenuri AI, dar nu făceau diferența între lipsa de implicare și un concediu legal. Astfel, un angajat care nu trimitea mesaje și nu producea rezultate într-o anumită perioadă putea apărea pur și simplu ca mai puțin activ. Faptul că în acel timp năștea, era bolnav sau îngrijea pe cineva ar fi fost, aparent, detalii ceva mai greu de luat în calcul.

Printre reclamanți se află o cercetătoare care spune că a fost anunțată că urmează să fie concediată în timp ce se afla în concediu prenatal, cu două zile înainte să nască. Un alt angajat susține că managerul l-a avertizat să nu intre în concediul medical recomandat de medic, pentru că absența ar putea fi folosită împotriva lui.

Acuzațiile nu au fost încă probate în instanță, iar Meta le respinge, susținând că deciziile privind concedierile au fost luate de oameni, nu de AI. Procesul pune însă sub semnul întrebării rolul sistemelor automate în alcătuirea listelor și dacă datele au dezavantajat angajații aflați în concedii protejate legal.

Un nou concept în dicționarul reinventat de AI: „workslop” sau gunoiul generativ pe care îl măturăm sub preșul altuia.

Dacă în cazul Meta, AI-ul prost folosit ar fi putut contribui la pierderea unui job, în viața de birou de zi cu zi el produce deja o formă mai banală, dar foarte răspândită de pagubă: munca de mântuială care ajunge să fie mereu „problema altora”.

„Workslop” este numele dat conținutului generat cu AI care arată profesionist la prima vedere, dar se dovedește greșit, superficial sau inutil de îndată ce încerci să-l folosești. Poate fi un raport, un e-mail, o prezentare sau o bucată de cod trimisă mai departe fără ca omul care a generat-o să o verifice. El economisește zece minute, pe când colegul care o primește pierde o oră ca să înțeleagă ce e greșit, să ceară lămuriri și, uneori, să refacă de la zero. Altfel spus, n-ai făcut treaba, doar ai „aruncat mâța” în curtea altcuiva.

Fenomenul are deja un cost măsurabil: într-un sondaj online realizat în septembrie 2025 de BetterUp și Stanford Social Media Lab pe 1.150 de angajați americani care lucrează la birou, 40% au spus că au primit „workslop” în ultima lună. Fiecare astfel de episod a cerut, în medie, aproape două ore pentru lămuriri și reparații. Costul estimat ajunge la 186 de dolari pe lună pentru fiecare angajat afectat și la aproximativ 9 milioane de dolari pe an pentru o companie cu 10.000 de oameni. Asta fără să punem la socoteală frustrarea, munca dublată și întârzierile.

Mai grav, gunoiul făcut cu AI strică și relațiile dintre oameni. Angajații ajung să aibă mai puțină încredere în colegii care le pasează astfel de materiale, iar situația devine și mai toxică atunci când „workslop-ul” vine de la șef: subalternul vede că treaba este slabă, dar ezită să o trimită înapoi și ajunge să o repare singur. Iar companiile care se laudă că „au adoptat AI” fără să ceară verificare, discernământ și răspundere nu devin mai productive, ci doar mută costul de la cel care generează la cel care repară. Regula sănătoasă ar trebui să fie simplă: cine trimite materialul răspunde pentru el. AI-ul poate face prima schiță, dar nu poate prelua răspunderea, contextul și bunul-simț.

Share

România, ultima în UE la locurile de muncă din cultură.

Doar 1,8% dintre persoanele care munceau în România în 2025 lucrau în cultură, cea mai mică pondere din Uniunea Europeană și mult sub media de 4,3%. Pentru public, asta înseamnă ceva foarte concret: mai puține spectacole, producții locale, edituri, proiecte și locuri unde oamenii pot avea acces la cultură, mai ales în orașele mici. La nivelul UE, sectorul cultural oferea 8,9 milioane de locuri de muncă.

Problema este că o piață atât de mică nu le oferă suficient spațiu celor care lucrează în film, muzică, teatru, design, presă culturală sau patrimoniu. Mulți ajung să schimbe domeniul, să accepte proiecte nesigure sau să plece din țară. Iar pentru cei care rămân, nesiguranța veniturilor, munca pe proiect și presiunea continuă pot duce ușor la epuizare, o problemă despre care lucrătorii culturali vorbesc tot mai des. În același timp, aproape 62% dintre angajații din cultură din UE au studii superioare, deci vorbim despre oameni bine pregătiți, pe care România îi formează, dar nu reușește să-i păstreze în sector.

Cifra de 1,8% nu spune că românii sunt mai puțin creativi. Spune însă că talentul se transformă prea rar în locuri de muncă stabile, proiecte care rezistă și ofertă culturală pentru public. Iar când cultura rămâne fără oameni și fără bani, pierd nu doar artiștii, ci și comunitățile care ajung să aibă tot mai puține motive să iasă din casă, să se întâlnească și să descopere ceva nou.

🚨 Ce ne mai doare (în online):

„Anul trecut am avut un interviu pentru un rol în Call Center. Ajung la locație, sunt invitat în birou și trecem de întrebările clasice. A urmat apoi «problema» aceea de psihologie. N-o să uit niciodată întrebarea, suna cam așa: «Ești un călător în timp și te întorci într-un moment în care, la un ștrand, sunt mai mulți copii. Unul dintre ei se îneacă, iar acel copil este Hitler. Nimeni de acolo nu știe ce o să devină când va crește mare, în afară de tine. Ce alegi: îl salvezi sau îl lași să se înece?».

După câteva secunde în care am încercat să-mi revin, realizând ce m-a întrebat, am răspuns cu puțină ezitare: «L-aș lăsa să se înece...?!». Doamna răspunde: «Deci consideri că ar trebui să lași o persoană să moară pentru binele altora?». Întrebarea a fost urmată imediat de o alta: «Deci ți-ai pârî colegii de muncă dacă aceștia nu își fac treaba?».

Și o întreb pe doamnă care era răspunsul corect la întrebare, iar ea îmi răspunde: «Nici eu nu știu răspunsul, nu sunt psiholog».”, scrie cineva într-o postare pe Reddit.

💡Știați că: Exprimările din anunțurile de angajare pot alunga oamenii creativi.

Dacă în anunțurile de angajare cauți un „geniu”, un „vizionar” sau un om „excepțional”, s-ar putea să pierzi candidații creativi pe care ți-i dorești. O cercetare care a analizat aproape 10.000 de anunțuri pentru roluri creative din Statele Unite și Canada arată că oamenii sunt mai dispuși să aplice atunci când angajatorii pun accent pe curiozitate, colaborare, explorare și dorința de a învăța, nu pe talentul ieșit din comun.

Într-un experiment cu 2.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, anunțurile care vorbeau despre „exploratori” au atras mai mulți candidați și o diversitate mai mare de aplicanți decât cele care căutau „genii”. Mai mult, cei atrași de acest tip de limbaj aveau, în medie, rezultate mai bune la testele care măsoară creativitatea, erau mai deschiși la experiențe noi și se identificau mai puternic cu un profil creativ.

Organizațiile ar avea mai mult de câștigat dacă ar descrie creativitatea ca pe o abilitate care se dezvoltă prin experimentare, colaborare și feedback, nu ca pe un talent înnăscut pe care îl au doar cei mai „norocoși”, spun cercetătorii.

📜 Scurte și tari (I).

Volkswagen taie explicit din modele, dar tace despre joburile a 100.000 de oameni. Compania a explicat în detaliu ce scoate din catalog, că își va înjumătăți gama și va reduce capacitatea de producție la nouă milioane de mașini pe an, față de ținta de 12 milioane de dinaintea pandemiei. Grupul vrea și cu 75% mai puține opțiuni și configurații, ca să devină „mai rapid și mai competitiv”. Tradus din limbaj corporatist: mai puține mașini, mai puțină complexitate și, aproape sigur, mai puțini oameni necesari. Surse citate de presa internațională vorbesc despre până la 100.000 de locuri de muncă tăiate și patru fabrici din Germania aflate în pericol. Volkswagen nu confirmă cifrele, dar sindicatele protestează deja.

___

Fabrica din Oradea unde angajații merg în vacanțe cu șefii și pleacă acasă cu legume din grădina firmei. La Decitex, angajații au acces la sală de sport, își cultivă propriile legume și fructe în grădina companiei, iau pauze atunci când au nevoie și merg anual în vacanțe în străinătate alături de conducerea firmei, cu toate cheltuielile acoperite. Modelul de lucru pune accent pe încredere, respect și bunăstarea oamenilor, iar rezultatele se văd atât în performanța companiei, cât și în loialitatea angajaților, mulți dintre ei spunând că nu și-ar schimba locul de muncă pentru nimic.

___

Recrutarea muncitorilor non-UE devine mai dificilă. Începând cu 7 august 2026, companiile din România care vor să angajeze oameni din afara UE vor fi nevoite să colaboreze cu agenții de plasare autorizate sau să se autorizeze în noua platformă Work in Romania. Noile reguli introduc și garanții financiare consistente pentru agențiile de recrutare, o schimbare care, potrivit reprezentanților din industrie, va reduce semnificativ numărul firmelor care pot aduce lucrători străini în țară. Rămâne de văzut cum vor influența aceste schimbări recrutarea, având în vedere faptul că multe sectoare se confruntă deja cu un deficit de oameni.

___

Vești bune de la Bruxelles pentru românii care lucrează în UE. Parlamentul European a aprobat o reformă importantă a regulilor de securitate socială. Cea mai mare schimbare se referă la ajutorul de șomaj. Dacă îți pierzi locul de muncă în altă țară din UE unde ai lucrat legal și vrei să te întorci în România ca să-ți cauți un nou job (sau să mergi în altă țară), statul în care ai cotizat este obligat să îți trimită banii de șomaj direct în cont, timp de 6 luni. Până acum, primeai acești bani în țară timp de maximum trei luni. În plus, copiii celor care muncesc în străinătate vor primi alocația direct din statul în care lucrează părinții, chiar dacă cei mici au rămas în România, în grija bunicilor.

___

Un start-up din New York, Rilla, le oferă angajaților până la 18.000 de dolari pe an pentru chirie, dacă aleg să locuiască la cel mult 10 minute cu bicicleta de birou. Compania investește anual 1,7 milioane de dolari pentru asta și alte câteva milioane pentru mese gratuite, sală de sport, saună și alte facilități. Cu cât angajații pierd mai puțin timp și energie cu naveta sau alte griji, cu atât pot intra mai ușor în „flow” și pot fi mai productivi. Cum puține lucruri în viață sunt lapte și miere, beneficiile „generoase” vin la pachet cu un ritm de lucru de aproximativ 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână.

Întrebarea de 100 de puncte: Unde este granița dintre grija pentru oameni și exploatarea lor?

Leave a comment

___

Amendă record pentru munca la negru. O companie de ride-sharing din București a primit o amendă de 1,28 milioane de lei, după ce inspectorii de muncă au descoperit 32 de persoane care lucrau fără forme legale. Potrivit Inspecției Muncii, este una dintre cele mai mari sancțiuni aplicate pentru această speță. Sancțiunea face parte dintr-o campanie națională de controale desfășurată în sectoarele ride-sharing, curierat și e-commerce, în urma căreia au fost identificate peste 2.000 de persoane care prestau muncă nedeclarată și au fost aplicate amenzi de peste 23 de milioane de lei.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Beneficiile extrasalariale din 2026 se mută de la pachete standard către soluții medicale și de wellbeing mai flexibile, adaptate vârstei și nevoilor angajaților.

Schimbarea contează mult pentru oameni: un abonament medical bun poate însemna acces mai rapid la consultații, prevenție și monitorizare, iar pentru companii poate reduce absenteismul și poate ajuta la păstrarea angajaților. Datele arată că aceste beneficii cântăresc tot mai mult în alegerea unui loc de muncă. În România, aproximativ 65% dintre participanții la un sondaj eJobs spun că pachetul de beneficii este decisiv când acceptă un job, iar abonamentele medicale se numără printre cele mai răspândite.

Tendința vine pe fondul unei forțe de muncă tot mai diverse și al creșterii problemelor cronice și de sănătate mintală. Angajații tineri pot pune mai mult preț pe sprijin psihologic și flexibilitate, în timp ce după 40 de ani devin mai importante prevenția cardiovasculară, sănătatea metabolică și monitorizarea pe termen lung. OECD estimează că problemele de sănătate mintală reduc participarea pe piața muncii, cresc absenteismul și afectează productivitatea, cu un cost de aproximativ 1,7% din PIB-ul UE anual. Asta explică de ce sănătatea nu mai este văzută doar ca un avantaj oferit de HR, ci ca o problemă de cost și funcționare pentru companie.

Pe piața locală, această schimbare se vede prin extinderea abonamentelor medicale către prevenție, wellbeing și servicii personalizate. MedLife are aproape un milion de abonamente active și a introdus în oferta corporate inclusiv opțiuni precum testarea genetică și programe de evaluare personalizată a riscurilor de sănătate. Plusul de valoare pentru angajați este ușor de văzut: beneficiul medical devine cu adevărat util atunci când îi ajută să descopere problemele mai devreme, să primească îngrijire potrivită și să rămână sănătoși pe termen lung.

🔎 Meserii sub lupă: „căutător de carismă”, jobul care te plătește să vorbești cu străinii.

Ce faci când vrei să măsori cât de prietenoși sunt europenii? Inventezi un job nou. Compania de științe comportamentale RiseGuide a creat jobul experimental de „căutător de carismă” (Charisma Scout). Ideea e simplă: vor trimite un om timp de două luni prin parcuri, piețe și cafenele din mari orașe precum Roma, Paris sau Amsterdam să pornească discuții spontane cu străinii. Omul este plătit cu 3.000 de dolari pe lună, plus cazarea și transportul.

Scopul este să noteze cât de deschiși sunt localnicii în funcție de cultura lor, iar datele vor fi apoi utilizate pentru a publica un clasament care să arate unde este cel mai ușor să inițiezi o conversație cu persoane necunoscute. Bine, pare mai mult o campanie de marketing, dar ideea ne-a atras atenția pentru că pune în valoare importanța abilităților pur umane, cum sunt empatia sau farmecul personal, abilități care pot deveni foarte valoroase în prezent.

___

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Multă muncă + zero autonomie = rețeta sigură pentru burnout.

Depresia la job nu e cauzată de muncă pe rupte sau de termenele imposibile. În mare parte, e vorba despre control. Un studiu la care au participat 20.000 de angajați din Marea Britanie arată că aproape jumătate s-au simțit deprimați recent din cauza jobului. Cercetătorii spun că modul în care sunt conduse echipele contează enorm: presiunea excesivă, birocrația, conflictele și micromanagementul sunt asociate cu un risc mai mare de depresie și burnout.

Partea interesantă? Soluția nu (te) costă nimic. Angajații care au libertatea să decidă cum, când și în ce ordine fac lucrurile sunt mai puțin depresivi, chiar și atunci când volumul de lucru rămâne ridicat. Cu alte cuvinte, degeaba tai din sarcinile de pe to-do dacă nu le oferi oamenilor mai mult spațiu de manevră.

Problema e că multe companii merg în direcția opusă: mai mult control, mai multă monitorizare, mai mult micromanagement. Dar datele ne arată că abordarea asta agravează lucrurile. Managerii care au încredere în echipele lor și le oferă spațiu de decizie construiesc organizații mai sănătoase și mai loiale.

Share

📜 Scurte și tari (II).

Microsoft concediază 4.800 de angajați, adică aproximativ 2,1% din totalul de la nivel global, dintre care 3.200 lucrează în divizia Xbox Gaming. Compania își reorganizează afacerea de jocuri video după investiții masive, inclusiv achiziția Activision Blizzard, și pune un accent mai mare pe lansarea jocurilor pe mai multe platforme, nu doar pe consolele Xbox. Microsoft susține că aceste concedieri nu sunt cauzate de înlocuirea angajaților cu inteligența artificială.

___

Inspectorii școlari vor fi evaluați după noi criterii, inclusiv gestionarea bugetului și a cazurilor de hărțuire, începând cu anul școlar 2026-2027. Noile fișe de evaluare introduc și criterii privind respectarea numărului de posturi aprobate, acordarea de sprijin juridic școlilor și promovarea egalității de șanse în sistemul de învățământ. Schimbările fac parte dintr-un pachet de măsuri prin care Ministerul Educației actualizează regulile pentru funcțiile de conducere din învățământul preuniversitar. Inspectorii vor continua să fie evaluați anual, iar noile criterii pun un accent mai mare pe responsabilitatea financiară, managementul resurselor și modul în care sunt soluționate sesizările din școli.

___

Patronatele susțin că majorarea salariului minim brut pune o presiune suplimentară asupra companiilor, în special asupra microîntreprinderilor și firmelor din sectoare cu marje mici de profit, precum textilele, comerțul sau serviciile. Ele avertizează că unele afaceri ar putea fi nevoite să reducă numărul angajaților sau să crească prețurile pentru a face față costurilor. În același timp, odată cu creșterea salariului minim, a crescut automat și valoarea punctului de amendă, care a ajuns la 216,25 lei, după expirarea măsurii care îl menținea plafonat.

___

Platforma Patreon va bloca roboții care colectează conținut pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Astfel, materialele publicate de creatori nu vor mai putea fi folosite pentru antrenarea AI fără acordul lor, în timp ce motoarele de căutare vor avea în continuare acces pentru a-i ajuta să fie descoperiți online. Scopul este ca artiștii și creatorii să își păstreze controlul asupra muncii lor și să poată decide dacă aceasta este folosită de companiile de AI. „Creatorii merită consimțământ, recunoaștere și remunerație”, a transmis Jack Conte, fondatorul Patreon.

___

Piaţa muncii din România transmite un semnal de încetinire. În aprilie 2026, România avea 5,11 milioane de salariați, cu 60.100 mai puțini decât acum un an, conform datelor INS centralizate de Ziarul Financiar. Avem scădere în toate județele, cu o singură excepție: Călărași, cu 393 de angajați în plus. Bucureștiul a pierdut singur peste 15.300 de salariați, iar cele mai mari scăderi procentuale sunt în Maramureș, Vaslui și Vrancea.

La ce se vor uita angajatorii în viitor și ce e bine să ai în vedere.

Piața muncii se schimbă, iar odată cu ea și ceea ce caută angajatorii când recrutează. O analiză realizată în domenii precum banking, consultanță și tehnologie arată că angajatorii pun tot mai mult accent pe trei abilități:

• Să ai competențe din mai multe domenii. Un product manager nu va mai coordona doar proiecte, ci va înțelege și partea tehnică, va lucra cu instrumente AI și va contribui la dezvoltarea produsului de la idee până la prototip.

• Să știi să pui cap la cap informații din surse diferite și să gândești critic. Oamenii vor fi cei care verifică dacă informațiile pe care ți le oferă AI-ul sunt relevante, identifică eventualele greșeli și iau deciziile finale.

• Să regândești modul în care se desfășoară munca. Managerii și echipele vor trebui să reorganizeze fluxurile de lucru, să decidă ce face inteligența artificială, ce rămâne în responsabilitatea oamenilor și cum pot fi reduse riscurile automatizării.

Expertiza tehnică e importantă, dar capacitatea de a învăța continuu, de a colabora și de a folosi noile tehnologii pentru a găsi soluții eficiente va deveni un atu tot mai valoros.

📖 Cartea câștigătoare.

Cum ia naștere o idee? De ce ne răzgândim sau luăm uneori decizii pe care nici noi nu ni le putem explica? În Mintea emergentă, Gaurav Suri și Jay McClelland explorează felul în care funcționează mintea umană și care e legătura ei cu inteligența artificială.

Aflăm de ce rețelele neuronale artificiale au fost inspirate de creierul nostru și ne ajută să ne înțelegem mai bine atât pe noi înșine, cât și tehnologia care modelează tot mai mult prezentul, fără să fie nevoie de cunoștințe de specialitate.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Demontăm mituri din piața muncii: Transparența salarială NU înseamnă că vei afla cât câștigă colegul tău.

Nu o să existe liste cu salariile tuturor și nici HR-ul nu îți va spune cât câștigă X sau Y. Atunci ce se schimbă? Pe scurt, ne explică Claudia Berghezan Gyarmath, expert în egalitate de șanse:

• Vei avea mai multă transparență;

• Vei cunoaște intervalele salariale;

• Vei putea cere informații despre criteriile de salarizare;

• Companiile trebuie să demonstreze că diferențele de salariu sunt obiective și justificate.

Citește aici articolul bine documentat

Îngrijirea copiilor poate reduce pensia cu 24% într-un an. Ce soluții avem la îndemână?

Un an de pauză de la muncă pentru îngrijirea copiilor, părinților sau altor membri ai familiei poate reduce economiile pentru pensie ale unei femei cu aproximativ 24%, arată un raport al Forumului Economic Mondial. Impactul vine la pachet cu diferențele deja existente de salarizare dintre femei și bărbați, ceea ce amplifică pierderile pe termen lung.

La nivel global, peste 700 de milioane de femei de peste 15 ani nu participă pe piața muncii din cauza responsabilităților de îngrijire, comparativ cu doar 40 de milioane de bărbați. În România, aproape 148.000 de persoane se află în concediu de creștere a copilului, perioadă considerată vechime în muncă, dar în care nu se plătesc contribuții la pensie.

O soluție ar fi ca perioadele de îngrijire să fie recunoscute în sistemele de pensii prin așa-numite „credite de îngrijitor”. Franța și Germania sunt exemple în care îngrijirea este parțial compensată în calculul pensiei, cu scopul de a reduce inegalitățile și de a adapta sistemele sociale la realitățile din viața oamenilor.

În Belgia, reforma pensiilor este deja aspru criticată: femeile care au avut grijă de copii riscă să muncească mai mult. Organizațiile pentru drepturile femeilor susțin că noile reguli le dezavantajează pe cele care și-au întrerupt cariera pentru a avea grijă de copii sau de familie. Pentru o pensie completă sunt necesari 44 de ani de activitate, iar cei care nu îndeplinesc această condiție pot pierde 5% din pensie pentru fiecare an lipsă. Experții avertizează că măsura ar putea adânci și mai mult diferențele dintre pensiile femeilor și ale bărbaților.

📜 Scurte și tari (I).

Scandalul concedierilor de la Oracle România ia amploare și ajunge pe masa Comisiei Europene, după ce Blocul Național Sindical a acuzat compania că a refuzat să negocieze contractul colectiv de muncă și că tratează angajații din România diferit față de cei din alte state europene. Sindicaliștii susțin că au sesizat deja ITM, Inspecția Muncii și vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, invocând posibile încălcări ale legislației privind dialogul social și consultarea salariaților. În contextul în care Oracle pregătește concedierea a aproximativ 526 de angajați, iar peste 400 au fost disponibilizați și în 2025, BNS cere autorităților să verifice modul în care compania respectă drepturile angajaților și obligațiile prevăzute de lege.

___

Microsoft a anunțat că va concedia aproximativ 4.800 de angajați din întreaga lume (puțin peste 2% din totalul personalului). Cele mai multe disponibilizări vor avea loc în departamentele de vânzări și în divizia de jocuri Xbox, unde vor fi eliminate aproximativ 1.600 de locuri de muncă. Compania spune că ia această măsură pentru a reduce cheltuielile, în timp ce investește miliarde de dolari în dezvoltarea inteligenței artificiale. Deja devine clasică asta, nu?

___

Platforma studiu.ai, lansată de antreprenorul Andrei Pantelimon, îi ajută gratuit pe elevi și părinți să aleagă mai informat facultatea și viitoarea carieră. Utilizatorii pot compara specializările și programele de studiu care îi interesează, analiza perspectivele de angajare și impactul AI asupra diferitelor profesii sau pot porni căutarea de la meseria dorită pentru a identifica traseul educațional potrivit. Platforma se bazează pe o evaluare a peste 520 de specializări, realizată pe baza a opt studii internaționale.

România ocupă ultimul loc în UE la ponderea tinerilor cu studii superioare. Potrivit datelor prezentate de platformă, doar 24 din 100 de studenți care încep o facultate ajung să lucreze în domeniul studiat, peste 45% abandonează studiile, iar o treime dintre absolvenți se angajează în alte domenii sau în joburi care nu necesită studii universitare. Andrei estimează că aceste alegeri greșite costă anual statul și familiile peste 3 miliarde de lei, dar susține că fenomenul poate fi redus prin decizii bazate pe date și informații relevante. Crezi că e utilă o astfel de inițiativă?

Leave a comment

___

Un proiect de lege propune simplificarea procedurii prin care medicii români care și-au obținut titlul de medic specialist în Regatul Unit își pot echivala diploma și profesa în România. Inițiativa vine la solicitarea Colegiului Medicilor din România, care spune că tot mai mulți medici formați în Marea Britanie vor să revină în țară, însă procedurile actuale, devenite mai complicate după Brexit, îi pot descuraja.

Dacă va fi adoptată, legea va include Regatul Unit pe lista statelor pentru care există o procedură simplificată de echivalare, alături de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și SUA. Medicii vor trebui în continuare să îndeplinească toate condițiile legale privind pregătirea și exercitarea profesiei, iar dosarele vor fi evaluate de Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor. Inițiatorii consideră că măsura ar putea facilita întoarcerea în țară a unor specialiști cu experiență și ar contribui la reducerea deficitului de medici din sistemul sanitar românesc.

___

Aproape unul din patru români cu vârsta de peste 65 de ani este expus riscului de sărăcie și excluziune socială. Cu o rată de 24,8%, România se situează peste media Uniunii Europene (18,3%), iar situația este și mai dificilă pentru persoanele între 55 și 64 de ani, unde riscul ajunge la 27%, al patrulea cel mai ridicat nivel din UE.

Analiza Monitorului Social pe baza datelor Eurostat arată că doar 57% dintre românii de peste 55 de ani sunt activi pe piața muncii, iar după pensionare foarte puțini aleg să continue să lucreze – doar 0,8%, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Autorii studiului susțin că încurajarea persoanelor în vârstă să rămână mai mult timp în activitate, alături de investiții în formare continuă și locuri de muncă adaptate, ar putea contribui la reducerea riscului de sărăcie și la o mai bună integrare a seniorilor pe piața muncii.

___

„Dacă sistemul funcționează pentru că oamenii se epuizează, atunci este clar că acel sistem nu funcționează.” În cadrul unei dezbateri CLCC dedicate schimbărilor de pe piața muncii, colega noastră, Ioana-Cristina Szabo, a subliniat că restructurările, presiunea tot mai mare asupra angajaților și transformările aduse de inteligența artificială impun măsuri concrete pentru protejarea sănătății mintale. Soluțiile nu țin doar de reziliența individuală, ci de schimbări reale în modul de organizare a muncii și de colaborarea dintre instituții.

___

La Revolut, tinerii din Generația Z sunt obligați să vină la birou cel puțin 3 zile pe săptămână. Faimosul fintech, cunoscut pentru politica sa „remote-first”, vrea să-i vadă la față pe juniori. Cei proaspăt intrați în companie direct de pe băncile facultății sau ca stagiari vor fi obligați să vină la birou cel puțin 3 zile pe săptămână, motivul fiind acela că „la început de carieră tinerii beneficiază cel mai mult de colaborarea în persoană și de mentorat.” Adică nu prea poți „fura” meserie și nici nu-ți poți dezvolta abilități sociale stând singur într-o garsonieră. Și, să fim sinceri, cam așa și e. Dar există și o recompensă (morcovul de la capătul bățului): după 12 luni de „ucenicie” obligatorie la birou, tinerii care trec testul primesc la final râvnitul contract remote-first și au și ei dreptul să lucreze până la 120 de zile pe an de oriunde de pe glob, ca și colegii lor mai vechi.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Liderii eșuează și pentru că sunt nepregătiți pentru cerințele psihologice ale rolului.

Una dintre cele mai costisitoare greșeli pe care o fac organizațiile este să creadă că un specialist foarte bun va deveni automat un lider foarte bun. Realitatea este că rolurile de conducere s-au schimbat radical: liderii trebuie să gestioneze simultan performanța, conflictele, schimbările, stresul și starea emoțională a oamenilor, în timp ce iau decizii sub presiune, uneori cu informații incomplete.

Aceste cerințe psihologice fac din rolurile de conducere unele dintre cele mai solicitante din organizații, iar lipsa pregătirii crește riscul de burnout, decizii impulsive și scăderea încrederii în echipe, potrivit unui articol publicat de Canadian Occupational Safety. Autorii susțin că organizațiile ar trebui să trateze pregătirea liderilor ca pe o măsură de prevenție, nu ca pe o soluție după apariția problemelor.

Dacă ai un rol de conducere sau coordonezi o echipă de manageri, iată câteva recomandări:

• Nu presupune că un specialist bun va deveni automat un lider bun.

• Pregătește liderii să-și gestioneze stresul și emoțiile

• Creează un climat de siguranță psihologică, în care oamenii pot vorbi deschis despre greșeli, dificultăți și idei, fără teama de repercusiuni.

• Încurajează limite sănătoase privind volumul de muncă și disponibilitatea permanentă și nu recompensa suprasolicitarea.

• Transformă pregătirea liderilor într-o măsură de prevenție.

🌶️ Sweet & spicy.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Tot mai multe companii tratează angajații ca „forță de muncă de unică folosință”.

Aproximativ 35% dintre angajați lucrează în forme de muncă flexibilă, precum freelanceri, colaboratori, contractori sau angajați part-time, potrivit unei analize realizate de profesorul Paul Osterman de la MIT, bazată pe un sondaj în rândul a peste 6.000 de salariați din SUA.

Cercetătorul susține că firmele preferă tot mai des astfel de contracte pentru a avea mai multă flexibilitate și costuri mai mici, însă avertizează că această strategie reduce loialitatea angajaților și implicarea lor în succesul companiei. Totodată, Osterman atrage atenția că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea accelera această tendință, iar angajatorii vor încerca să evite contractele de muncă stabile.

Ce-i de făcut? Piața muncii are nevoie de reguli care să păstreze flexibilitatea pentru angajatori, fără a transforma locurile de muncă în joburi lipsite de protecție. În același timp, liderii sunt provocați să găsească un echilibru între eficiență și construirea unei organizații în care oamenii vor să rămână și să se implice.

📜 Scurte și tari (II).

De la 1 iulie, românii care vor să își completeze vechimea în muncă pentru pensie vor plăti mai mult, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei. Contribuția minimă lunară pentru contractul de asigurare socială facultativă crește la aproximativ 1.082 de lei, iar costul pentru un an de vechime ajunge la 12.975 de lei. Contractul poate fi încheiat cu Casa Teritorială de Pensii pentru o perioadă cuprinsă între o lună și maximum șase ani și este folosit în special de persoanele care au avut perioade fără contribuții, au lucrat fără forme legale sau nu au acumulat stagiul minim necesar pensionării. Măsura le oferă în continuare posibilitatea de a-și completa anii de cotizare, însă la un cost mai ridicat.

___

Companiile care investesc în AI angajează mai mulți oameni, de fapt? Conform unui studiu recent publicat de platforma financiară Ramp și baza de date de HR Revelio Labs, firmele care au adoptat masiv inteligența artificială și-au crescut echipa cu 10% în primii doi ani (angajările de juniori au crescut cu 12%). Au ajuns la concluzia asta după ce au analizat cheltuieli financiare concrete (facturi plătite către OpenAI, Anthropic etc) și date reale de HR (contracte active) ale 21.000 de companii americane.

Totuși, înainte să deschidem șampania optimismului, să facem și un duș cu realism: studiul vine cu două nuanțe importante – (1) creșterea numărului de angajați se vede doar la companiile care investesc sume serioase în AI (peste 33 de dolari pe lună per angajat); (2) autorii recunosc cu jumătate de gură că este vorba despre start-upuri și firme din tehnologie care creșteau oricum înainte de a folosi AI.

___

Papa Leon al XIV-lea a făcut prima sa numire importantă a unei femei într-o funcție de conducere la Vatican. Sora Alessandra Smerilli, economistă italiană, va coordona departamentul responsabil de migrație, protecția mediului și dezvoltare, preluând atribuțiile cardinalului Michael Czerny, care se retrage. Decizia este văzută ca o continuare a reformelor începute de Papa Francisc, care a promovat mai multe femei în funcții de conducere în cadrul Bisericii Catolice, într-un context în care acestea cer de ani de zile un rol mai important în procesul de luare a deciziilor.

___

O ospătăriță angajată sezonier la un hotel de cinci stele din Veneția, concediată după doar cinci zile de lucru, a obținut în instanță despăgubiri de aproape 60.000 de euro. Judecătorii au decis că angajatorul a încălcat legea după ce a chemat-o să lucreze timp de trei zile înainte ca contractul să intre oficial în vigoare, considerând această perioadă muncă nedeclarată.

Ca urmare, contractul a fost tratat ca unul pe durată nedeterminată, iar concedierea a fost declarată ilegală. Hotelul va plăti aproximativ 49.000 de euro despăgubiri, la care se adaugă peste 10.000 de euro cheltuieli de judecată. Compania susține că sancțiunea este disproporționată și a anunțat că va face recurs, în timp ce sindicatul consideră hotărârea o decizie importantă pentru protejarea drepturilor angajaților.

___

În timp ce companiile din România recrutează tot mai mulți angajați din Asia pentru a acoperi deficitul de personal, CONAF atrage atenția că una dintre cele mai mari resurse de forță de muncă este chiar în țară: femeile care nu pot reveni la serviciu din lipsa locurilor în creșe și a serviciilor de îngrijire timpurie. În prezent, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiază de astfel de servicii, mult sub media europeană de 39,3%, iar România are al treilea cel mai mare decalaj dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților din Uniunea Europeană. Organizația susține că investițiile în creșe și grădinițe ar trebui privite ca investiții economice, nu doar sociale, deoarece le permit părinților să revină mai repede pe piața muncii și contribuie la reducerea deficitului de personal.

___

Grupul german Bosch va închide treptat Centrul de Inginerie din Sofia, iar aproximativ 670 de angajați își vor pierde locurile de muncă. Concedierile vor începe în acest an, cu circa 400 de persoane afectate, iar procesul de închidere va continua până în 2027. Compania explică decizia prin transformările profunde din industria auto, presiunea costurilor și concurența tot mai mare de pe piața globală.

Bosch precizează însă că își va păstra prezența în Bulgaria, restructurarea vizând doar divizia de inginerie, în timp ce celelalte activități vor continua. Grupul, care are operațiuni importante și în România, susține că măsura face parte din strategia de adaptare la schimbările din sectorul auto și de menținere a competitivității pe termen lung.

___

Dacă și Daniel Dineș simte anxietate față de AI, noi ce să mai zicem? Fondatorul UiPath — compania românească de automatizare și AI listată pe bursa din New York, cu ≃4.000 de angajați la nivel global din care 1.200 în România și venituri de 1,77 miliarde de dolari estimate pentru acest an — a recunoscut deschis la podcastul companiei, The Path Forward: „Toată lumea simte un fel de anxietate față de AI, inclusiv eu. Nu știm cum va arăta cariera copiilor noștri.” Răspunsul lui la această anxietate nu e să așteptăm, ci să acționăm. Cei care iau o pauză cu gândul „să vedem ce se întâmplă” fac, în opinia lui, cea mai mare greșeală.

Daniel Dineș a vorbit și despre rezultatele măsurabile din munca unui om și despre cele invizibile: cum se comportă acel om în fața unui client, cum mentorează colegii, cum duce mai departe cultura companiei. Și a avertizat angajatorii tentați să taie posturi în masă pe seama AI că „cel mai distructiv lucru pe care un director l-ar putea face acum este să taie locurile de muncă, fără să se gândească care este rezultatul acelor roluri care nu este vizibil, ce pierd când fac asta”. Este o discuție de 25 de minute, care merită urmărită.

💡 Știați că: O rutină flexibilă funcționează mai bine decât una bătută-n cuie.

Cercetările din psihologie arată că oamenii își respectă mai ușor rutina atunci când sunt flexibili, nu atunci când încearcă să fie perfecți. În loc să renunțe complet dacă nu pot urma planul întocmai, cei care își adaptează obiectivele la situațiile neprevăzute au șanse mai mari să își păstreze obiceiurile și să își atingă scopurile pe termen lung.

Pe scurt, progresul bate perfecțiunea. De exemplu, chiar dacă nu ai timp de un antrenament complet, o plimbare de 20 de minute este mai valoroasă decât zero mișcare, iar câteva sarcini finalizate sunt mai bune decât abandonarea întregului plan.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Pentru sănătatea dumneavoastră, evitați excesul de sare, zahăr și AI.

Scenariul în care Inteligența Artificială va munci în locul nostru și astfel ne va reduce volumul de muncă nu se confirmă. Dimpotrivă, oamenii folosesc timpul economisit prin automatizarea sarcinilor simple pentru a face și mai multe lucruri, mai complexe. Astfel, ziua noastră de lucru devine nu mai liberă și aerisită cum ne așteptam și doream, ci mai fragmentată, mai aglomerată și mai solicitantă. Timpul dedicat concentrării profunde scade, iar senzația de oboseală mentală crește (“AI brain fry”).

Într-un articol foarte popular din The Atlantic, David Brooks invocă mai multe studii științifice recente, care dovedesc că utilizarea excesivă a AI poate avea efecte profund toxice, precum scăderea activității cerebrale în timpul rezolvării sarcinilor, reducerea capacității de memorare a informațiilor, diminuarea gândirii critice și performanțe mai slabe când utilizatorii nu pot folosi AI, de care devin dependenți. În concluzie, Inteligența Artificială nu este dăunătoare în sine pentru viața și cariera noastră, însă modul în care o folosim poate decide dacă ne dezvoltăm sau ne plafonăm.

Ca să devenim mai performanți, trebuie să punem mai puțin accent pe memorarea informațiilor și mai mult accent pe perseverență, curiozitate, motivație și capacitatea de a urmări obiective dificile. Astfel, avantajul competitiv devine voința de a învăța și de a depune efort, nu simpla acumulare de informații.

Cum crezi că ar trebui folosită AI pentru a sprijini învățarea, fără a înlocui gândirea critică?

Leave a comment

Peste 500.000 de români nu muncesc, dar caută de lucru.

Rata șomajului a ajuns la 6,5% în primul trimestru din 2026, în creștere cu 0,2 puncte față de trimestrul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică. Ca să înțelegi mai bine, în fiecare trimestru, INS publică o radiografie a pieței muncii din România. Pe scurt, din toți românii de peste 15 ani, cei care muncesc sau caută activ de lucru formează populația activă — aproximativ 8,2 milioane de oameni în primul trimestru din acest an. Din ei, 7,66 milioane chiar lucrează, iar restul (aproximativ 536.000 de oameni) sunt șomeri: nu muncesc, dar caută activ și sunt disponibili să înceapă în două săptămâni.

Așa ajungem la rata șomajului. Important: cifra vine de la INS (nu de la ANOFM, care numără doar oamenii înregistrați oficial la agenția de ocupare). INS face o anchetă reală pe gospodării și îi întreabă direct pe oameni dacă muncesc și dacă caută de lucru, indiferent dacă s-au înregistrat undeva sau nu. De-asta rata INS (6,5%) e mult mai mare decât cea ANOFM (3,24%).

Cea mai gravă situație rămâne la tineri, unde rata șomajului la 15-24 ani a atins 27,4% — de patru ori mai mare decât media națională, una dintre cele mai ridicate din UE. Diferența dintre mediul urban și cel rural e și ea mare: 10,3% șomaj la sat, față de doar 3,5% la oraș. Pe hartă, cei mai mulți șomeri sunt în Vaslui, Mehedinți, Dolj, Teleorman și Suceava, în timp ce București-Ilfov, Timiș, Cluj și Bacău stau cel mai bine.

Și totuși, dacă jumătate de milion de oameni nu au de lucru, de ce companiile se plâng constant că nu găsesc angajați?

Datele Eurostat arată o altă imagine România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din toată Uniunea Europeană — doar 0,6%, față de media UE de 2,1%. Pentru comparație, Țările de Jos au 4%, Belgia 3,4% (adică sunt economii în expansiune, cu multe locuri de muncă disponibile). Cu alte cuvinte, nu lipsesc oamenii de pe piață, ci economia românească pur și simplu nu creează suficiente locuri de muncă noi.

Profesorul universitar Ciprian Iftimoaei completează tabloul cu o analiză pertinentă: lipsa forței de muncă, așa cum o tot auzim, e doar parțial adevărată. Problema reală e un dezechilibru structural: Economia românească generează relativ puține locuri de muncă noi comparativ cu economiile vest-europene (asta poate însemna că firmele se confruntă cu probleme tot mai mari). Apoi deficitul de personal e concentrat în câteva sectoare (construcții, transporturi, HoReCa, industrie), iar acolo unde există cerere, lipsesc adesea competențele potrivite sau oamenii sunt în altă regiune decât cea unde sunt posturi disponibile.

România nu are o criză a forței de muncă. Are mai degrabă o piață a muncii care nu reușește să coreleze educația și politicile de ocupare cu nevoile reale ale economiei.

📜 Scurte și tari (I).

De ieri, a crescut salariul minim în România. Brutul a urcat de la 4.050 de lei la 4.325 de lei pe lună, o majorare de 6,79%. Asta înseamnă că un salariat câștigă efectiv în plus 125 de lei (de la 2574 la 2699 lei), în timp statul va încasa 159 de lei în plus la fiecare salariu minim (taxele cresc de la 1.560 la 1.719 lei). Antreprenorii vor plăti în plus 284 lei lunar pentru fiecare angajat.

Direct afectați sunt 836.000 de salariați (16% din angajații full-time), conform avocatnet. Dar impactul real e mult mai larg (în jur de 38% dintre toți angajații full-time sunt în zona „aproape de minim”) pentru că legea interzice să ți un om pe salariu minim mai mult de 24 luni Modificările trebuie raportate în Reges-Online până pe 28 iulie, iar nerespectarea termenului poate fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 8.000 de lei.

___

Câți bani îți rămân dintr-un salariu net de 6.000 lei? Observator News ne prezintă cazul Roxanei, din Iași, care câștigă 6.000 de lei pe lună. După chirie, mâncare și utilități (jumătate din salariu) și restul cheltuielilor obligatorii, îi rămân 1.600 de lei. Iar datele INS confirmă că nu e un caz izolat: o treime din bugetul unei familii românești se duce pe mâncare — dublu față de o familie din Europa de Vest — iar altă treime dispare în taxe și impozite către stat. Pentru cultură și recreere rămân doar 300 de lei pe lună, iar pentru educație — cărți, cursuri, meditații — o familie cheltuiește în medie 27 de lei pe lună, cât două cafele de-alea bune, de specialitate.

___

Când angajatorul îți dă cu o mână și îți cere înapoi cu cealaltă. Sute de angajați ai unei companii din Italia din sectorul refrigerării comerciale au intrat în grevă după ce angajatorul le-a cerut înapoi cei 600 de euro virați din greșeală la salariu. Eroarea a fost descoperită ulterior de companie, care a trimis un e-mail către cei peste 600 de angajați prin care solicita restituirea sumelor. Decizia a generat tensiuni și a dus la un protest de patru ore, alimentat și de nemulțumiri mai vechi.

Reprezentanții sindicali spun că situația nu este un caz izolat și că în ultimele luni au existat mai multe erori la plata salariilor. Deși firma a propus returnarea banilor în rate pentru a reduce impactul asupra angajaților, conflictul a escaladat, iar aceștia au reclamat lipsa de claritate și repetarea acestor probleme administrative.

___

63% dintre angajații din România ar lua în calcul schimbarea locului de muncă pentru unul care le permite să vină la birou cu animalul de companie. Pentru mulți, politicile pet-friendly au devenit mai importante decât beneficii tradiționale precum reducerile pentru angajați, gustările gratuite sau chiar asigurările medicale private. Aproape jumătate dintre respondenți caută activ companii care oferă astfel de condiții. Multe firme încă nu comunică acest avantaj în recrutare, deși ar putea conta decisiv în atragerea talentelor.

___

În SUA, Ford a reangajat peste 300 de ingineri seniori după ce sistemele AI nu au reușit să egaleze competențele și experiența acestora. Acum sunt aduși înapoi nu doar pentru verificări, dar și să antreneze mai bine algoritmii (care probabil îi vor înlocui din nou ulterior). Știm, pare că-i dintr-un roman Kafka, dar e pe bune. Vicepreședintele companiei - Charles Poon - a recunoscut deschis: „credeam, greșit, că pur și simplu introducând AI și hrănindu-l cu cerințele de design vom obține un produs de calitate.“

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Părinții nu ar trebui să fie nevoiți să aleagă între carieră și familie. Un bebeluș, pentru prima dată „la masa” Consiliului UE.

Ministrul suedez al Climei, Romina Pourmokhtari, a venit la reuniunea miniștrilor de la Luxembourg împreună cu fiul ei de doar trei luni, Adam, într-un gest prin care a vrut să arate că este posibil ca responsabilitățile profesionale și cele de familie să coexiste.

Potrivit oficialilor Consiliului UE, este pentru prima dată când un bebeluș participă la o astfel de reuniune. Tu ce părere ai: ar trebui să încurajăm mai des astfel de exemple?

Leave a comment

💡 Știați că: Patru tehnologii devin esențiale pentru economia longevității.

Pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult, nu doar sistemele de sănătate sunt puse sub presiune, ci întreaga economie, arată un studiu realizat la inițiativa UniCredit. Raportul „LongevityTech” arată că inteligența artificială, robotica, tehnologiile cuantice și interfețele om–mașină devin infrastructura de bază a unei economii în care viața profesională, consumul și planificarea financiară se întind pe perioade mult mai lungi.

Practic, companiile din toate domeniile vor fi nevoite să își regândească modul în care creează valoare într-o societate care îmbătrânește, dar rămâne activă mai mult timp. AI-ul devine deja o tehnologie „de masă” în business, robotica se extinde dincolo de fabrici în sănătate și logistică, iar tehnologiile cuantice încep să atragă investiții majore pentru gestionarea riscurilor și decizii complexe. Companiile care se adaptează la aceste schimbări demografice și tehnologice vor avea un avantaj clar în următoarele decenii.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Psihologia concediului: de ce nu te poți relaxa imediat?

Încă de când ți-ai luat biletele, visezi la ziua când închizi laptopul, lași mesajul de Out of Office și ajungi la destinație. Însă primele zile libere pot fi pline de agitație, vinovăție sau chiar dureri de cap. Nu ești singurul(a) care se simte așa. Această dificultate de a „pune frână” e un fenomen psihologic și fiziologic documentat.

Dificultatea de a ne relaxa imediat la începutul vacanței este cauzată de sevrajul chimic provocat de scăderea cortizolului, vulnerabilitatea sistemului imunitar odată ce adrenalina scade, criza de identitate resimțită când productivitatea nu ne mai definește și tendința creierului de a rămâne blocat în „modul de rezolvare” a problemelor.

Cum să faci tranziția mai ușoară (fără vinovăție) și să eviți agitația sau vinovăția:

• Ziua tampon: Nu pleca direct din ședințe în vacanță. Lasă o zi liberă acasă pentru pregătiri și deconectare.

• Deleagă: Acceptă că lucrurile se vor rezolva și fără tine.

• Schimbă ecranele cu senzații fizice: Înlocuiește verificatul e-mailului cu înot, plimbări sau masaj.

• Acceptă starea: Dacă te simți agitat(ă), nu te lupta cu sentimentul. Spune-ți: „E doar corpul meu care se descarcă de stresul acumulat.”

Vacanța e o necesitate biologică pentru a-ți păstra creativitatea și energia pe termen lung, nu o recompensă pe care trebuie să o meriți.

📜 Scurte și tari (II).

Aveți un moment să vorbim despre ce putem face mai bine pentru tine? Mai avem nevoie de câteva răspunsuri la chestionarul nostru de audiență pentru a putea trage concluzii relevante despre munca noastră. Răspunsurile sunt anonime, iar completarea chestionarului nu durează mai mult de 5 minute. Îți mulțumim că ești alături de noi, că ne citești, ne spui ce subiecte te interesează și ne tragi de mânecă la nevoie.

___

Aproape jumătate dintre angajați la nivel global spun că unele dintre abilitățile lor profesionale au devenit depășite, arată un studiu TalentLMS. Cercetarea, realizată pe un eșantion internațional de angajați și manageri, indică faptul că 47% dintre respondenți consideră că o parte din competențele folosite la locul de muncă și-au pierdut relevanța în ultimii ani, pe fondul digitalizării și al avansului inteligenței artificiale. În același timp, companiile se confruntă cu dificultăți în a anticipa ce abilități vor fi necesare în viitor, iar lipsa de practică aplicată și a programelor eficiente de formare riscă să adâncească decalajul dintre angajați și cerințele pieței muncii.

___

Un interviu de angajare s-a transformat într-un moment memorabil la BBC. În urmă cu 20 de ani, Guy Goma a fost confundat la recepție cu un jurnalist de tehnologie și a ajuns, din greșeală, în direct la BBC News. Deși nu știa subiectul discuției, a răspuns calm întrebărilor prezentatoarei, iar momentul a devenit unul dintre cele mai cunoscute „accidente” din istoria televiziunii. Ironia? Nu a obținut nici postul pentru care venise la interviu.

___

Uniunea Europeană introduce, din august, obligația de a eticheta conținutul generat sau modificat cu inteligență artificială, măsură care va avea impact direct și pe piața muncii, mai ales în industriile creative, media, marketing și recrutare. Companiile și freelancerii vor trebui să marcheze clar materialele realizate cu AI – de la imagini și clipuri video până la texte sau conținut promoțional. Scopul este creșterea transparenței și reducerea riscului de dezinformare, însă aplicarea practică va depinde de platforme și controale.

___

Inteligența artificială versus inteligența umană. Starbucks testează două direcții: introduce un nou rol în cafenele, numit „coffeehouse coach”, o persoană care coordonează activitatea de zi cu zi și care ar urma să fie extins în majoritatea cafenelelor din Statele Unite. Concomitent, investește în AI prin asistenți digitali pentru barista, sisteme care optimizează fluxul comenzilor și algoritmi pentru prognoza cererii și programări.

Extinderea rolului de „coffeehouse coach” ar putea costa compania aproximativ 1,6 miliarde de dolari pe an. În același timp, AI-ul este deja integrat în mai multe procese, deși n-a fost lipsit de probleme: au renunțat la un sistem de gestionare a stocurilor după ce a dat erori. Pare că Starbucks încearcă să se lămurească cum arată echilibrul potrivit între oameni și tehnologie.

📅 Ce-am mai publicat recent.

Ce poți face pentru colegii navetiști. Beneficii moderne cu Bogdan Clipici, Bolt for Business.

Angajații tăi și-ar dori să le chemi un Bolt. Concret, unul din doi angajați români și-ar schimba jobul dacă o altă companie le-ar deconta transportul. Mai mult, aceștia se așteaptă să primească, în medie, 320 de lei pentru navetă.

Vorbim cu Bogdan Clipici, Country Manager Bolt for Business România, despre un beneficiu pe care multe companii încă îl subestimează: mobilitatea angajaților, într-un nou episod de podcast:

• Ce își doresc angajații de la angajatori?

• De ce beneficiile clasice nu mai sunt suficiente?

• Ce costuri ascunse apar atunci când companiile ignoră mobilitatea?

• Ce îi face pe oameni să rămână sau să plece?

Un episod pentru profesioniștii din HR, manageri și antreprenori care vor să înțeleagă ce contează cu adevărat pentru oameni atunci când aleg un loc de muncă.

___

Burnoutul la bărbați: „Îi învățăm pe băieți să nu plângă, apoi ne mirăm că bărbații nu cer ajutor”. În UE, bărbații se sinucid de 3,6 ori mai des decât femeile. În România, într-un studiu INSP pentru perioada 2017–2021, 84,7% dintre decesele asociate suicidului au fost în rândul bărbaților. Nu neapărat pentru că ei suferă mai des, dar suferința lor se vede abia când a devenit criză.

Colega noastră, Ioana-Cristina Szabo, a scris despre burnoutul la bărbați, rușine, muncă, alcool și toate miturile periculoase legate a fi „bărbat adevărat”. Citește articolul integral și trimite-l cuiva despre care crezi că are nevoie de el. Uneori, cel mai valoros lucru pe care îl putem oferi este sentimentul că cineva ne vede și ne înțelege.

___

Copiii știu că există consiliere în carieră, o cred utilă, dar aproape 7 din 10 nu ar apela niciodată la aceasta. O cercetare realizată de Corina Neagu în rândul a 165 de elevi și 22 de profesori arată că adolescenții se bazează în principal pe părinți și pe internet atunci când iau decizii legate de viitorul lor profesional. Doar 10,9% ar apela la consilierul școlar. Corina analizează cauzele acestei rupturi dintre conștientizare și acțiune și propune soluții concrete pentru școli, familii, angajatori și factorii de decizie într-un nou articol publicat pe site-ul nostru.

📖 Cartea câștigătoare.

Cât din ceea ce facem zi de zi are cu adevărat sens și cât reprezintă doar o listă nesfârșită de „trebuie”? În „Munca inteligentă. Mai mult sens, mai multă valoare”, Rodica Obancea invită cititorii să pună sub semnul întrebării convingerile tradiționale despre succes, performanță și efort și să descopere un mod de lucru mai conștient și mai sustenabil. Pornind din experiența sa de coaching cu lideri și echipe, autoarea explorează modul în care putem crea valoare fără a ne pierde pe noi înșine pe traseu.

Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

AI creează o piață a muncii „cu două viteze” la nivel global.

Inteligența artificială împinge piața muncii spre o evoluție „cu două viteze”, arată raportul PwC AI Jobs Barometer 2026, bazat pe analiza a peste un miliard de anunțuri de angajare din întreaga lume. Pe de o parte sunt joburile „profesionalizate”, unde AI-ul preia sarcinile repetitive și crește valoarea expertizei umane, iar pe de altă parte joburile „democratizate”, unde tehnologia face munca mai accesibilă pentru non-experți.

Potrivit analizei, primele categorii de joburi înregistrează creșteri mai rapide atât în ceea ce privește salariile, cât și numărul de posturi. Companiile cu o expunere ridicată la AI raportează, în medie, creșteri mai rapide ale productivității și continuă să recruteze, contrar temerilor privind reducerea masivă a locurilor de muncă. Totuși, raportul evidențiază și o transformare accelerată a cerințelor de pe piața muncii.

Cererea pentru competențe AI a crescut de opt ori mai rapid decât piața totală a muncii în ultimii cinci ani, iar abilitățile necesare în joburile expuse la AI se schimbă de peste două ori mai repede decât în restul economiei. Asta ne „obligă” să dezvoltăm rapid competențe de nivel senior, precum leadership sau gândire strategică. Dar suntem pregătiți?

Leave a comment

România, pe primul loc în UE la lipsuri materiale și sociale severe în rândul tinerilor.

Cele mai recente date Eurostat arată că 5,8% dintre tinerii din Uniunea Europeană (15–29 de ani) se confruntă cu deprivare materială și socială severă, un nivel stabil față de anul anterior. În ansamblu, tinerii sunt ușor mai expuși la dificultăți decât populația totală din UE, unde procentul este de 6,3%.

România are cea mai ridicată valoare din Uniune, cu 15,1% dintre tineri care riscă lipsuri materiale și sociale severe. După noi, la „coada sărăciei tinerilor”, stă Grecia (14,7%) și Bulgaria (14%), iar la polul opus al clasamentului sunt țări precum Croația, Slovenia sau Polonia, unde valorile sunt sub 3%.

Tot Eurostat arată că tinerii sunt mai expuși și la riscul de sărăcie sau excluziune socială: 24,2% dintre ei se încadrează în această categorie, față de 20,9% în totalul populației din UE. Deși datele indică o situație stabilă la nivel european, avem o Românie cu mult peste media Uniunii la indicatorii de vulnerabilitate în rândul tinerilor.

🔎 Meserii sub lupă: scafandru specializat în curățarea corpurilor navelor.

Acest scafandru are rolul de a curăța coca, elicele, axele, cârma, prizele de apă și alte elemente ale navei situate sub linia de plutire și de a îndepărta depunerile biologice și murdăria acumulată pentru a menține performanța navei și a reduce consumul de combustibil. Jobul se desfășoară în condiții dificile – vizibilitate redusă, apă rece sau murdară, curenți, zgomot și riscuri legate de apropierea de echipamentele navei.

Profesia a devenit extrem de căutată după anunțul acordului de pace dintre SUA și Iran, care ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Potrivit companiilor din domeniu, cererea pentru echipele care îndepărtează algele, nămolul și crustaceele de pe carenele navelor a crescut de peste 30 de ori în doar câteva zile. O intervenție subacvatică, plătită până recent cu aproximativ 5.000 de dolari, poate ajunge acum la 8.000 de dolari pe navă, pe fondul cererii uriașe.

📜 Scurte și tari (I).

Volkswagen pregătește concedieri masive: până la 50.000 de angajați vor pleca până în 2030, dintre care 35.000 doar de la marca principală VW, în cadrul unei restructurări ample menite să reducă costurile și să crească competitivitatea. Directorul general Oliver Blume a avertizat că modelul de afaceri care a susținut compania timp de decenii nu mai este adaptat realităților actuale, în contextul concurenței tot mai puternice din China, al încetinirii pieței auto și al tranziției către vehicule electrice. În paralel, constructorul german va reduce capacitatea de producție în Europa și China, în încercarea de a-și îmbunătăți profitabilitatea și eficiența. Rămâne însă întrebarea ce se va întâmpla cu zecile de mii de angajați care vor fi afectați de aceste concedieri.

___

Blocul Național Sindical (BNS) cere interzicerea utilizării testelor poligraf în procesele de recrutare, după ce tot mai mulți candidați au reclamat că li s-a cerut să treacă prin astfel de verificări pentru a obține un loc de muncă. Sindicaliștii spun că aceste teste sunt prea invazive, nu au legătură directă cu pregătirea profesională și pot încălca dreptul la viață privată. În plus, ei susțin că un candidat nu ar trebui să fie respins doar pentru că refuză să fie testat cu poligraful și cer autorităților să intervină pentru a opri această practică.

___

Statul Român scoate la concurs 7.000 de joburi noi în armată. Ministerul Apărării Naționale a lansat o campanie masivă de recrutare pentru 6.915 poziții de soldați și gradați profesioniști în București și alte 32 de județe, procesul de înscriere fiind deschis tinerilor cu vârste între 18 și 45 de ani care au absolvit cel puțin zece clase. MApN încearcă să absoarbă forța de muncă disponibilă oferind un pachet de beneficii greu de egalat la acest nivel de studii: stabilitate contractuală deplină, solde sigure, decontarea chiriei și asistență medicală gratuită.

___

Transparența salarială nu înseamnă că salariile tuturor vor deveni publice, ci reguli mai clare și mai corecte pentru angajați și angajatori, susține experta în egalitate de șanse Claudia Berghezan. Potrivit acesteia, noua directivă europeană privind transparența salarială le va permite angajaților să afle salariul mediu pentru posturi similare din companie, nu veniturile individuale ale colegilor.

Totodată, firmele vor fi obligate să stabilească grile salariale bazate pe complexitatea posturilor și să comunice intervalul de salariu încă din etapa de recrutare, fără a mai putea solicita candidaților informații despre veniturile avute la fostul loc de muncă. Claudia afirmă că noile reguli urmăresc să reducă diferențele salariale nejustificate și să aducă mai multă transparență și predictibilitate în relația dintre angajatori și angajați. În teorie sună bine, nu? În practică încă vedem anunțuri de angajare cu „salariu atractiv”.

___

Dacă vrei să aprofundezi, CLCC continuă seria „Noi reguli pe piața muncii”. Ioana Szabo participă din partea Hacking Work. Joi, 25 iunie 2026, de la ora 11:00, hai la dezbaterea online cu titlul: „Piața muncii sub asaltul schimbărilor”, participarea este gratuită, pe bază de înscriere. Vorbim pe larg despre transparență salarială, burnout, disponibilizări, egalitate de gen, inteligență artificială și, per total, cum va arăta munca în următorii ani.

___

Cursuri IT gratuite pentru cei care au cea mai mare nevoie de un nou început. Dacă ești în căutarea unui job, vrei să schimbi domeniul sau simți că actuala ta situație profesională nu merge spre nimic bun, există un program care oferă educație tech fără niciun cost. Orange Digital Center, proiect finanțat de Fundația Orange și implementat de Digital Stack, a pregătit deja peste 3.000 de oameni din 2023 încoace, iar în 2025 își propune să ajungă la încă 2.000.

Cursurile sunt dedicate celor care se confruntă cu obstacole reale: tineri fără loc de muncă, persoane cu venituri mici, mame care reintră pe piața muncii, studenți care vor reconversie, oameni din comunități defavorizate. Dacă te potrivești, înscrie-te, sau dă de veste cuiva pe care l-ar putea interesa: locurile sunt limitate, dar finanțate integral, și poți alege dintre trei parcursuri: AI Path, Coding Path și Vibe Coding Path.

___

Există un mit recurent că românii stau mult pe șomaj și trăiesc bine din indemnizație. Datele ANOFM pentru aprilie 2026 că din cei 259.160 de șomeri înregistrați, 77,69% nu primeau niciun ban de la stat. Sunt înregistrați, dar fără indemnizație. Dintre cei 57.823 care primeau efectiv bani, 67,6% erau pe șomaj de mai puțin de 6 luni. Bine observă Radu Ioan Stoichița, că mitul „statului pe șomaj” nu e susținut de cifre, mai ales că indemnizația pornește de la 660 de lei pe lună. Nu prea e o sumă care să tenteze pe cineva să renunțe la un loc de muncă.

___

ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) a anunțat că vrea să introducă oficial meseria de „livrator de hrană” în Clasificarea Ocupațiilor din România, separat de cea de curier. Potrivit instituției, măsura este necesară deoarece livrarea de alimente presupune responsabilități specifice, precum respectarea normelor de igienă alimentară, prevenirea contaminării produselor și menținerea condițiilor adecvate de transport, mai ales în cazul alimentelor perisabile. ANPC susține că această recunoaștere ar clarifica statutul profesional al livratorilor și ar contribui la o mai bună reglementare a unui sector aflat în continuă creștere.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Dacă echipa ta nu te contrazice, ai o problemă.

Un climat de lucru plăcut nu e totuna cu siguranța psihologică. O echipă în care nu există conflicte și oamenii par mulțumiți, nu este neapărat una în care angajații simt că pot să își exprime opiniile, să recunoască greșeli sau să semnaleze probleme.

Studiile realizate de Harvard și Google arată că echipele performante nu sunt formate neapărat din cei mai talentați oameni, ci din membri care se simt în siguranță să vorbească deschis. Pentru a construi o astfel de cultură, liderii pot adopta trei comportamente: să recunoască faptul că nu au toate răspunsurile și să trateze proiectele ca procese de învățare, să solicite opinii și perspective diferite în ședințe și să reacționeze constructiv atunci când angajații semnalează probleme sau admit greșeli.

Angajatorii își pot evalua rapid nivelul de siguranță psihologică din echipă, cu ajutorul întrebărilor de mai jos:

• Când a fost ultima dată când cineva din echipă te-a contrazis deschis într-o ședință? Dacă îți este greu să îți amintești, acesta este deja un semn relevant.

• Ce fac angajații atunci când greșesc – raportează problema imediat sau încearcă să o gestioneze singuri? În echipele cu siguranță psihologică ridicată, problemele sunt semnalate din timp, nu ascunse.

• Întrebările de clarificare sunt adresate în timpul ședințelor sau doar în privat? Întrebările puse în afara grupului pot indica o lipsă de confort în a recunoaște public că nu știi ceva.

• Când ai aflat ultima dată o veste proastă înainte ca situația să escaladeze? Dacă problemele ajung la lider doar târziu, echipa a învățat deja să evite avertismentele timpurii.

🚨 Ce ne mai doare (în online)? „Diaspora bună vs migranții răi”

„Zeci de mii de români se întorc acasă în fiecare an. O fac tăcut, fără alai, cu bagajele și cu tinerețea petrecute în altă parte, în alte lumi. Unii vin cu economii și cu planuri de afaceri. Alții, pur și simplu, pentru că le-a fost dor. Dar ce găsesc când ajung nu seamănă întotdeauna cu România pe care o visaseră din străinătate sau în timp ce erau aici în vacanțe.

O antreprenoare întoarsă din Spania, un decan de facultate întors din Franța, o tânără întoarsă din Marea Britanie, doi cercetători care au studiat fenomenul repatrierii, precum și fondatorul celei mai mari platforme dedicate diasporei au vorbit despre ce înseamnă cu adevărat să te întorci acasă – și despre motivul pentru care, deși politicienii îi cheamă cu brațele deschise, românii care revin se lovesc adesea de răceala celor care au rămas.

<<Nu ești întreg, cumva. Nici acolo, nici aici. Nu aparții complet de niciun loc.>>” - văzută la Anamaria Nedelcoff.

Citește materialul integral aici: Românii întorși se simt străini acasă.

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

Inteligența artificială vine la pachet cu un nou tip de epuizare profesională, iar managerii nu sunt pregătiți să o gestioneze.